Proiectele actuale de dezvoltare a navigatiei pe Dunare ale UE vor inghiti de doua ori mai multi bani de la contribuabilii tarilor membre, pentru finantarea unor lucrari care nu sunt necesare. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de Hungarian Environmental Economic Centre (MAKK) pentru WWF, organizatia internationala care lucreaza pentru conservarea naturii.
Navigatia pe Dunare este afectata in primul rand de solutiile logistice invechite si ineficiente utilizate in prezent, nu de adancimea insuficienta a fluviului. Cu toate acestea, UE continua sa finanteze proiecte care prevad canalizarea Dunarii pentru cresterea traficului naval. Cei care vor suporta costurile acestor lucrari, precum si efectele asociate pierderii a 1.000 km. de zone umede aflate de-a lungul fluviului, sunt locuitorii tarilor membre ale UE. Printre altele, vom plati si pentru cresterea riscurilor de inundatii, reducerea resurselor de apa potabila si distrugerea unor zone de reproducere naturala pentru fauna piscicola.
Transportului naval poate reprezenta o solutie benefica pentru mediu doar daca este corelat cu diminuarea transportului terestru si, implicit, cu reducerea emisiilor de CO2. Proiectele actuale de dezvoltare a navigatiei pe Dunare sunt nerealiste si nu tin cont de tendintele economice: volumul transportului fluvial depinde in primul rand de cererea din partea sectorului industrial si de tipul activitatilor economice derulate intr-o anumita zona. De exemplu, fluviul Rin, care traverseaza cele mai importante zone industriale din Germania si Olanda, reprezinta o solutie perfecta pentru transport. Nu este cazul Dunarii. Chiar si cele mai optimiste scenarii de dezvoltare economica prevad pe Dunare un volum de transport sub 10% din volumul transporturilor care se realizeaza pe Rin. Proiectele actuale ale UE de dezvoltare a navigatiei pe Dunare nu vor putea schimba acest lucru. „Acestea sunt proiecte de infrastructura concepute pentru a se obtine finantari de la UE. O crestere a volumului transporturilor pe Dunare se poate realiza doar daca zonele pe care fluviului le traverseaza s-ar dezvolta, spre exemplu, la nivelul zonei Ruhr, centrul industrial al Germaniei.”, afirma Orieta Hulea, Coordonator Program Coridorul Verde al Dunarii Inferioare, WWF Programul Dunare-Carpati Romania. „Dezvoltarea transportului pe Dunare nu este impiedicata de adancimea prea mica a fluviului. Colaborarea eficienta cu alti furnizori de transport, armonizarea legislatiei si a solutiilor tehnice, conditii atmosferice si o prognoza meteo favorabila sunt factorii care pot, intr-adevar, sa influenteze dezvoltarea transportului pe Dunare.”, precizeaza Hulea.
