Romsilva a transmis către 9 primării din Vâlcea toate drumurile forestiere

Proprietarii din Vrancea care si-au plantat perdele forestiere de protectie a terenurilor spun ca au inregistrat o crestere semnificativa a productiei agricole. Producatorii agricoli isi imprejmuiesc proprietatea cu arbori. Hotii de lemn sunt principalii dusmani ai noilor plantatii.
perdele forestiere
Petrica Azoitei, detinatorul fermei SC Agroind SA din satul Doaga, Focsani, are in proprietate 720 de hectare de pamant. In 1992 si 1993 a plantat perdele forestiere de plopi canadieni pe 550 de hectare de teren agricol, cu ajutorul subventiilor de la stat. In prezent, productia sa de porumb, grau, rapita, orz si soia este cu circa 20% mai mare decat productia celorlalti fermieri din zona Vrancei. Oprirea vanturilor puternice este principalul rol pe care perdelele forestiere il au in protectia terenurilor agricole.

Defrisarea, cea mai mare problema a fermierilor

Azoitei spune ca un dezavantaj al acestor fasii de protectie consta in atragerea insectelor daunatoare. “Toate gazele se duc in padure. Pentru stropirea plantatiilor cu insecticide ni s-a tot promis ca ni se da un elicopter, insa nu am obtinut nimic niciodata. Am luat elicopter din banii nostri”, mai spune fermierul.

Cea mai mare problema a producatorilor insa este defrisarea suprafetelor plantate cu arbori. “Rromii vin in gasca, folosesc telefoanele mobile pentru a comunica intre ei, pandesc paznicii si spun -numai vino aici, ca te tai cu toporul-. Asa ca defriseaza copacii in plina zi, dupa care noaptea se intorc si ridica ce-au taiat ziua”, spune Azoitei.

Fermierul plateste doi paznici, dar in ultima vreme apeleaza la ajutorul Politiei atunci cand e pericol de furt. “Poate asa ii mai speriem. Cu doi ani in urma, am mers cu Politia la cei pe care ii banuiam ca au taiat copacii, am gasit lemnul in curte si i-am dat in judecata, au fost nevoiti sa plateasca amenda. Poate o sa ajungem la un liman cu Jandarmeria silvica pe care vrea statul sa o infiinteze.

E trist ceea ce vedem in Romania pentru ca planuri pentru combaterea defrisarilor s-au facut si in 1991, si acum cinci ani si tot nu se materializeaza”, spune cu regret Azoitei. Din pacate, el nu este singurul producator care se lupta cu aceasta problema.

Culturile protejate de copaci rezista la inghet

Grigore Constantin, directorul fermei SC Agroserv Grig SRL din zona Maicanesti, Focsani, spune ca si pe terenul lui s-a defrisat in mod barbar, lucru care a generat rarirea perdelelor forestiere.

“Nu pot face fata acestei probleme. Este o realitate pe care n-avem cum sa o negam si nu stiu cum se va rezolva. Singura mea multumire este cresterea productiei proprii, care se datoreaza impaduririlor pe care le-am facut de-a lungul terenurilor agricole”, spune fermierul.

Arborii apara terenurile agricole de intemperii

In acest sens, Dinu Constantin, un alt producator agricol din Focsani, sustine ca in anii in care au fost geruri puternice, perimetrele agricole inconjurate de arbori si arbusti au fost singurele care n-au suferit de inghet.

Impadurirea terenurilor, o necesitate

“Padurile nu sunt repartizate uniform pe tot teritoriul tarii. In zona de munte se afla 40% din suprafata totala de paduri, in zona de deal 54%, iar in campie, unde sunt necesare padurile pentru protejarea culturilor agricole si pentru remedierea desertificarilor, sunt doar sase procente de teren acoperit cu paduri”, ne-a spus Bogdan Neculai, fost inginer silvic la Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice.

Potrivit acestuia, o solutie consta in impadurirea partiala a suprafetelor agricole cu perdele forestiere, mai ales in zona de campie. “Nu e o inventie. Perdelele forestiere dateaza din secolul al XVII-lea, cand danezii au inceput perdeluirea terenurilor ca sa-si apere proprietatile. In Rusia, America, Germania, la inceputul anilor “80 s-au intocmit planuri pentru cercetarea si extinderea terenurilor cu perdele forestiere”, spune acesta.

Potrivit fostului silvicultor, in Romania perdeluirea forestiera a inceput in 1870, in Baragan. Intre 1906 si 1935 s-au impadurit cu perdele forestiere peste 5.000 de hectare in zona Dobrogei, iar in 1960 Romania ajungea pe locul doi in lume in ceea ce priveste cercetarea si amplasarea perdelelor forestiere. Dupa ce ne-a facut un scurt istoric al perdelelor, Bogdan Neculai ne marturiseste ca nu poate sa-si explice cum de au disparut miile de hectare de perdele forestiere plantate atunci.

Marirea fondului forestier

Potrivit Planului National de Dezvoltare Rurala, in urmatorii patru ani suprafata impadurita a tarii trebuie sa creasca, prin bani de la bugetul de stat si fonduri structurale, de la 27%, cat este in prezent, pana la 30%. Potrivit directorului general Romsilva, acest lucru inseamna ca este nevoie ca Romania sa-si extinda fondul forestier cu doua milioane de hectare pana in 2035, respectiv cu circa 80.000 de hectare pe an. Anul acesta, Romsilva si-a propus sa impadureasca peste 15.000 de hectare in fondul forestier al statului.

Cheltuielile vor fi suportate de stat

Programul national pentru infiintarea perdelelor forestiere a fost elaborat inca din anul 2004. Potrivit actualului ministru al Agriculturii, Ilie Sarbu, actiunile nu au fost demarate nici pana in prezent pentru ca nu a putut fi inca realizata etapa de identificare a proprietarilor pe ale caror terenuri urmeaza sa se planteze perdelele forestiere si de obtinere a acordului acestora.

“Mai mult, proprietarii de terenuri agricole sunt foarte reticenti la actiunea de realizare a perdelelor forestiere din cauza divizarii proprietatilor funciare, a limitarii accesului la proprietati, in unele cazuri si a temerei ca prin infiintarea acestor perdele proprietarii isi vor pierde dreptul de proprietate asupra terenurilor respective”, a mai spus Sarbu.

Statul va expropria terenuri

Pentru obtinerea acordurilor de la proprietarii de terenuri agricole pentru impaduriri, din 2008 noua lege prevede administrarea perdelelor forestiere prin ocoalele silvice si asigurarea finantarii lucrarilor de la bugetul de stat. Daca proprietarii nu sunt de acord cu amplasarea perdelelor, statul isi asuma dreptul de expropriere pentru cauza de utilitate publica.

Primele perdele forestiere au fost infiintate in Danemarca

Marirea suprafetei de paduri a Romaniei este o prioritate nationala, motiv pentru care Ministerul Agriculturii a elaborat un proiect de lege in vederea urgentarii procedurilor de expropriere a terenurilor pe care se vor realiza perdele forestiere de protectie.

Directorul departamentului pentru Dezvoltare Forestiera din cadrul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR), Ciprian Pahon, declara in luna noiembrie 2008 ca este avuta in vedere o suprafata de 22.000 de hectare ce urmeaza sa fie acoperita cu perdele forestiere de protectie a culturilor agricole.

830 de lei este compensatia pe care statul o da proprietarilor de teren agricol, pentru impadurirea unui hectar

Insuficient

In prezent, pe teritoriul Romaniei exista aproximativ 5.000 de hectare de perdele forestiere, din care 1.100 de hectare au fost realizate in perioada 2000-2008.

Sursa: Adevarul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here