Array

Infrastructura verde, servicii de ecoturism si pescaturism in patru localitati din Delta Dunarii

Infrastructura verde, servicii de ecoturism si pescaturism in patru localitati din Delta Dunarii
Infrastructura verde, servicii de ecoturism si pescaturism in patru localitati din Delta Dunarii

Localitatile Crisan, Caraorman si Mila 23 vor deveni destinatii turistice cu marca proprie, urmand ca aici sa se creeze o retea nu doar turistica, ci si culinara, astfel incat zona sa devina cat mai atractiva pentru potentialii vizitatori. Initiativa apartine Asociatiei „Ivan Patzaichin-Mila 23”, proiectele asociatiei fiind prezentate vineri la Bucuresti.

„M-as bucura sa pot spune, peste cativa ani, ca am pus semintele unor proiecte frumoase, care merg bine, si care dupa ce au fost sadite si ingrijite dupa puterile mele, au trecut in mainile celor pe care i-am avut in gand atunci cand am pornit la treaba: oamenii din Delta, cei carora le sunt dator cu copilaria mea, cu omul care sunt acum si felul de a privi lumea”, a spus Ivan Patzaichin

Proiectul „Crisan + Caraorman + Mila 23 – Ecoturism pentru viitor” isi propune sa defineasca o identitate comuna a zonei din perimetrul acestor localitati, care sa se poata transforma intr-o destinatie ecoturistica cu marca proprie.

„Instrumentele cu care opereaza acest proiect sunt: educationale (specializari de ecoturism pentru operatorii de pensiuni din zona, material didactic privind valorile ecoturismului pentru profesorii si elevii scolilor din cele trei comunitati, un centru de promovare si educatie interactiva despre Delta Dunarii la Muzeul Satului din Bucuresti); infrastructura verde (construirea de facilitati pentru birdwatching la Sanctuarul pasarilor de la Caraorman) si operationale (realizarea unui traseu-pilot culinaro-turistic). Insa cel mai important efect pe care il urmarim este intarirea coeziunii de grup dintre comunitati si increderea ca lucrul in comun poate pune triunghiul Crisan + Caraorman + Mila 23 pe harta destinatiilor premium din Delta”, precizeaza reprezentantii Asociatiei „Ivan Patzaichin-Mila 23”.

Lotca Habitat si „pescaturismul”, doua concepte noi pentru Delta Dunarii

Un alt proiect prezentat vineri la Bucuresti, Lotca Habitat, aduce in discutie un termen pana acum necunoscut, „pescaturismul”. Cei care vor vizita Delta Dunarii vor fi invitati sa incerce, alaturi de pescari, o zi din viata acestora. Vor fi folosite lotci traditionale, iar turistii vor avea posibilitatea sa mearga pe anumite trasee de „pescaturism” ce vor fi realizate de asociatie.

„Acest tip de activitate turistica, invitarea turistilor sa incerce, alaturi de pescari, o zi din viata acestora, are un mare potential de atractivitate in Delta, unde turistii cauta experiente noi, care sa ii apropie de natura si de cultura locului”, spun initiatorii proiectului.

Un alt proiect, „Stabilirea unui mecanism ecologic de reintegrare sociala a detinutilor” urmareste sa acorde detinutilor abilitati de reinsertie sociala, prin instruirea lor in meserii de nisa, care sa le ofere un avantaj competitiv, dar mai ales sa sensibilizeze opinia publica cu privire la optiunile de reintegrare in societate.

„Detinutii vor fi instruiti in meserii ecolo­gice, inclusiv in cea de constructor de case eco, si vor participa la construirea a cinci case, pe grindul Tataru al penitenciarului de la Chilia. Proiectul combina trei elemente principale: educatie, prin organizarea de cursuri pentru meserii pentru detinuti din mediul defavorizat si cu nivel scazut de scolarizare; realizarea de infrastructura durabila, prin construirea unor case traditionale, cu materia­le si metode specifice Delta, care vor fi utilizate apoi ca ateliere de invatare pentru alte meserii eco, cum ar fi tamplarie, marangozerie, impletituri de rachita si olarit. Al treilea element al proiectului este constientizarea publicului cu privire la soarta detinutilor, in principal prin realizarea, in cele cinci case eco construite, de evenimente publice”.

Tot vineri a fost lansat si concursul de idei pentru arhitectura, in urma caruia vor fi

realizate proiectele celor cinci case ce se vor construi pe grindul Tataru, la Chilia.

Proiectele sunt finantate din fonduri externe, Mecanismul Financiar Norvegian, Mecanis­mul Financiar al Spatiului Economic European si fonduri ale Agentiei Germane de Cooperare Internationala.

Articole similare

Substanțe chimice periculoase, din ambalajele de plastic, în farfuria noastră și în organismul uman

Peste 20 de substanțe chimice periculoase asociate cu ambalajele de mâncare au fost descoperite în cantități mari în corpul uman, în cadrul...

Care este viziunea partidelor asupra problemelor de mediu. Analiză Greenpeace înainte de alegeri

Greenpeace România a analizat programul principalelor partide politice pe mediu, climă, energie și emisii din transport, în prag de alegeri parlamentare. Acestor...

Coca-Cola Company, PepsiCo și Nestlé, al treilea an consecutiv pe podiumul celor mai mari companii care poluează cu plastic

Coaliția internațională Break Free From Plastic (BFFP) a lansat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă virtuale, raportul anual privind auditul de...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,662FaniÎmi place
89CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente

Substanțe chimice periculoase, din ambalajele de plastic, în farfuria noastră și în organismul uman

Peste 20 de substanțe chimice periculoase asociate cu ambalajele de mâncare au fost descoperite în cantități mari în corpul uman, în cadrul...

Care este viziunea partidelor asupra problemelor de mediu. Analiză Greenpeace înainte de alegeri

Greenpeace România a analizat programul principalelor partide politice pe mediu, climă, energie și emisii din transport, în prag de alegeri parlamentare. Acestor...

Coca-Cola Company, PepsiCo și Nestlé, al treilea an consecutiv pe podiumul celor mai mari companii care poluează cu plastic

Coaliția internațională Break Free From Plastic (BFFP) a lansat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă virtuale, raportul anual privind auditul de...

De ce sistemul de garanție-returnare este o formă de responsabilitate extinsă a producătorilor?

Pe ai cui umeri cade responsabilitatea în cadrul sistemelor de garanție-returnare? În decursul anilor de când se implementează aceste sisteme, au existat...

„Reprezentanții industriei și comercianții ar trebui să perceapă sistemul de garanție-returnare mai degrabă ca o mare oportunitate”

CursDeGuvernare.ro a organizat în cursul săptămânii trecute o conferință pe marginea proiectului de hotărâre privind sistemul de garanție-returnare pentru ambalajele de băuturi,...