Misterele planetei: Oklo reactor nuclear de mare putere, vechi de 2 miliarde de ani

    Misterele planetei: Oklo reactor nuclear de mare putere, vechi de 2 miliarde de ani
    Misterele planetei: Oklo reactor nuclear de mare putere, vechi de 2 miliarde de ani
    Misterele planetei: Oklo reactor nuclear de mare putere, vechi de 2 miliarde de ani

    Cercetatorii au descoperit in 1972 o portiune de zacamant de uraniu care parea „folosit” deja in reactii nucleare. Ani de cercetari au stabilit existenta unor reactoare nucleare de mare putere si randament, care au operat timp de 5 sute de mii de ani. Varsta acestora? 2 miliarde de ani. Desi savantii tind sa creada ca reactoarele sunt aparute „natural”, amplasarea, modul de operare, precum si faptul ca sunt unice pe Planeta, nasc teorii cu privire la posibilitatea ca acestea sa fie construite de cineva cu o tehnologie net superioara fata de cea actuala.

    In iunie 1972, un grup de oameni de stiinta din partea centralei nucleare franceze din Pierralatte, sud-estul Frantei, au observat o caracteristica extrem de ciudata a „minereului de uraniu” pe care il analizau. Minereul avea un puternic deficit de uraniu-235, tocmai izotopul folosit in reactia nucleara. Uraniul natural apare in trei izotopi, gasit in mod ntural mereu cu aceleasi procente: uraniu-238 (99,2744%), uraniu-235 (0,7202%) si uraniu-234 (0,0054%).

    Pentru o centrala de imbogatire a uraniului, fiecare gram de material fisionabil trebuie inregistrat cu grija. Astfel ca deficitul de uraniu-235 a fost o problema serioasa, care a trebuit analizata atent.

    Uraniul gasit in „mina” din Gabon continea numai 0,600% de uraniu-235.

    Fizicienii au descoperit ca anomalia provenea din Gabon, o exploatare numita Oklo, situata in apropierea orasului numit Franceville, o zona bogata in uraniu, pe care expertii il considerasera zacamant. Totusi uraniul din zona continea foarte putini izotopi de uraniu-235, un fenomen care nu putea fi natural.

    Problema a cauzat foarte multe controverse printre oamenii de stiinta, care nu puteau explica fenomenul. Un asemenea procent scazut de U-235 se poate gasi numai in materialul rezultat dupa folosirea in interiorul reactoarelor nucleare moderne.

    Un reactor nuclear are nevoie de U-235 in proportie de 3,5% pentru a asigura o reactie sustenabila in timp. Dupa folosirea izotopilor U-235 in timpul reactiei nucleare, concentratia de U-235 scade dramatic, sub 0.7%.

    Pentru a complica lucrurile pentru savanti, minereul de la Oklo continea numeroase urme ale procesului de fisiune nucleara – izotopi de zirconiu, ytriu, neodim, xenon si ceriu.

    Datorita multitudinii dovezilor care sugerau un proces de fisiune nucleara, savantii au inceput sa caute la Oklo un reactor nuclear care ar fi putut procesa zacamantul. Intr-un tarziu savantii au realizat ca reactorul era format chiar din stratul de zacamant subteran, impreuna cu stratul de roca poroasa si cel de panza freatica alaturate.

    Cand un neutron se loveste de un atom de U-235, atomul se imparte producand doua nuclee mai mici si cativa neutroni cu energie mare. Acesti neutroni, lovesc mai departe alti atomi de U-23, iar daca sunt incetiniti, produc o reactie in lant. Daca exista prea multi neutroni si atomi de U-235, procesul poate cauza o explozie nucleara. Daca sunt prea putini, reactia nu e sustenabila. Daca nu sunt incetiniti, iarasi, reactia se opreste.

    Pentru a tine procesul in parametri, neutronii sunt incetiniti cu ajutorul unor substante – apa grea in principiu, grafit, in reactoarele moderne, dar si apa, etc. O componenta importanta a oricarui reactor natural este agentul de moderare.

    In cazul reactorului de la Oklo, acest agent era apa. La Oklo uraniul-235 a fost depus intr-un strat de gresie de catre apa care se infiltra de deasupra. Stratul de uraniu a inceput sa produca neutroni, care generau o reactie in lant. Daca reactia incingea stratul de gresie, apa se evapora producand aburi, nu mai modera neutronii si reactia inceta. Cand se racea, gresia permitea apei sa se infiltreze din nou, iar reactia reincepea.

    Reactoarele de la Oklo operau in cicluri, spun cercetatorii, care au reusit sa determine chiar durata ciclurilor, dupa analiza izotopilor de xenon -produs secundar al fisiunii – care au fost prinsi in in gresie. Reactorul avea 8 cicluri zilnice, de 30 de minute fiecare, urmat de o oprire timp de 2h 30 minute, timp in care stratul se racea.

    Cum totusi de a fost posibila crearea unui reactor cu numai 0,7202% U-235? Cand Sistemul Solar a fost creat, de exemplu, se crede ca aproximativ 17% din uraniu ar fi fost izotopul-235. Acest procent a scazut constant de atunci, din cauza transformarii naturale a U-235. In aceste conditii, minereul de uraniu descoperit in Gabon avea acum 2 miliarde de ani in urma, o concentratie a uraniului-235 de peste 3%, indeajuns de mare pentru a provoca o reactie nucleara autonoma, spun cercetatorii.

    Oamenii de stiinta francezi au efectuat studii amanuntite la Oklo, descoperind mai mult de un reactor. La finalul cautarilor s-au gasit 18 astfel de reactoare, cu o asezare rationala, care se intind pe o suprafata de zeci de kilometri patrati.

    Care era energia generata de reactoare? Foarte mare, mult superioara tehnologiei actuale. Mai ciudat, acestea au functionat, dupa estimarea savantilor, peste 5 sute de mii de ani, pana cand procentul de u-235 a scazut suficient de mult.

    ”Reactoarele functionau probabil in conditii asemanatoare cu cele din reactoarele cu apa presurizata actuale, avand o presiune de aproximativ 150 de atmosfere si temperaturi de aproximativ 300 de grade Celsius”, spune Edward Davis din partea Universitatii Kuwait.

    Odata cu descoperirea celorlalte reactoare, asezate extrem de rational, o parte din oamenii de stiinta au inceput sa se indoiasca de provenienta ”naturala” a reactoarelor. Alte dovezi acumulate indica, de asemenea, ca reactoarele nu ar fi aparut natural. Unele reactoare erau aproape de suprafata si au fost influentate de procesele schimbarilor de mediu, in timp ce altele erau la adancimi de pana la 400 de metri si s-au pastrat mult mai bine.

    Pe Pamant nu a mai fost descoperit nici un alt reactor nuclear „natural”.

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *