FARA LEGE. Omul de afaceri Cameliu Babinciuc lucreaza cu spor la un viitor complex turistic in buza rezervatiei, fara sa aiba autorizatiile necesare
In buza rezervatiei Cheile Dobrogei se construieste ilegal un lac artificial de agrement, garnisit cu toate acareturile unui viitor complex turistic care va modifica habitatul zonei protejate. Desi nu are un aviz de mediu, omul de afaceri constantean Cameliu Babinciuc excaveaza zona cu aceeasi determinare ca la Canalul Dunare – Marea Neagra si declara ca oricum el va iesi victorios.
Cheile Dobrogei. O zona pe care, daca o bati la picior, gasesti plante care se incapatineaza sa creasca numai in partile astea, li se spune plante rare si sint protejate de lege, apoi fluturi incalecati pe flori, apoi liniste, apoi, daca inca o mai tii langa, vezi o sopirla, doua sopirle, in orice caz foarte multe sopirle, carora din pacate nu le puteam da cu exactitate numarul, intrucit profesia de jurnalist indeamna la precizie si nu am vrea sa-l inducem in eroare pe cititor. Apoi stinci golase si cu forme ciudate, pe care uneori le vezi la Teleenciclopedia. Un vultur ramas incremenit pe cer, de parca cineva de deasupra l-ar cobori in sfori ca la un teatru de papusi, care tintuieste cu privirea ca intr-un flirt pe cineva de la sol. Apoi vegetatie crescuta alandala, ca in orice zona neinvadata de om. Nefiind nici o poteca bine batatorita, care sa te conduca spre granita zonei, singurele indicatoare gasite in cale sint niste tablite – „Spre Pestera Sf. Casian”. Cheile Dobrogei au si o incarcatura religioasa. Pe la jumatatea secolului al IV-lea se naste pe valea Riului Casimcea, Ioan Casian, un tinar evlavios, atras de crestinism atit ca doctrina, cit si ca mod de viata. Se retrage pentru un timp in pestera care-i poarta numele si traieste ca sihastru. Odata ajunsi acolo vedem ca pestera creste intr-o stinca abrupta, care delimiteaza zona protejata, mai exact, stinca tine de niste pereti de munte care metaforic vorbind sint ca un perete al rezervatiei. Pina aici este aria protejata. Imediat dupa urmeaza o cimpie.
In santier
Iti pui muschii la bataie si mai in doua picioare, mai in patru labe urci pina la pestera; daca a putut sa faca asta sfintul, poti si tu macar o data. Si ce vezi? In zona se excaveaza la greu. Buldozere ce strapung pamintul, fluiere si strigate de oameni in toiul muncii, un dig circular in interiorul caruia printr-un loc special amenajat tisneste apa, care, dupa o mica deductie, iti dai seama ca foloseste la crearea unui lac artificial, in fine, panorama spune totul. La o privire mai atenta vezi ca Riul Casimcea a fost deviat, iar sapaturile din partea stinga a digului iti indica viitoarea albie. Dincolo de dig, un deal intreg e retezat, iar la marginea padurii apare un santier in toata regula, cu basculante si excavatoare, ba chiar a fost ridicata si o cladire care dupa aspect seamana cu un viitor sediu de birouri. Un cuib de capitalism exact in zona de tampon a rezervatiei, investitie care contravine normelor legale.
Cu legea in raspar
Investitie a SC Grup Media Sud, o firma a constanteanului Cameliu Babinciuc, un fost partener de afaceri cu Corneliu Iacobov, obiectivul turistic de la marginea rezervatiei a stirnit controverse inca de la demararea lucrarilor, acum doi ani. Firma a inceput sa construiasca in zona fara sa detina un aviz de mediu si un titlu de proprietate pe albia minora a riului. „Acolo este o investitie care se doreste sa se dezvolte intr-o arie protejata, iar legislatia de mediu prevede ca, pina nu ni se prezinta un studiu de impact, noi nu puteam sa-i dam nici un aviz, iar dnul Babinciuc nu a prezentat nici un studiu in acest sens. Daca il are, sa vina sa depuna toate actele la Agentia de Protectie a Mediului. La ora actuala, el nu are nici aviz de mediu din partea agentiei”, ne-a declarat directorul executiv al Agentiei de Protectie a Mediului (APM) Constanta, Adrian Manole. Aviz de mediu pe care, in opinia conf. dr Marius Skolka de la Facultatea de Stiinte ale Naturii „Ovidius” Constanta, nici nu ar avea dreptul sa-l obtina vreodata. Recunoscuta in special pentru flora, adica pentru niste plante care cresc numai aici, intr-o zona uscata, de stepa, rezervatia din Cheile Dobrogei si-ar pierde speciile o data cu aparitia unui lac in apropiere. „Acolo se gasesc flori de zona uscata, iar crearea unui lac linga rezervatie ar duce la schimbare de habitat. In timp, o sa apara alte specii si o sa dispara cele originale, lucru care ar duce inevitabil la pierderea specificului rezervatiei. Nu se pot face astfel de experimente intr-o zona protejata”, ne-a spun conf. dr Marius Skolka. Neintelegerile firmei investitoare cu legea nu se opresc aici. Grabit sa-si vada terminata investitia, Babinciuc construieste si modifica albia riului fara a fi acoperit legal. Firma Grup Media Sud nu are titlu de proprietate pe albia minora a Riului Casimcea.
Amenzi si sustinere
„Aici este vorba de ocuparea unui domeniu public al statului. Conform legii, albia minora a unui riu este domeniu public al statului, iar firma respectiva nu a obtinut inca o hotarire de guvern de trecere de la stat in domeniu privat a acelei zone a riului. Apele Romane a formulat o plingere penala la Parchetul de pe linga Judecatoria Constanta, iar procesul este in derulare”, sustine Gheorghe Babu de la Directia Dobrogea-Litoral Apele Romane.
Firma Grup Media Sud se bucura insa si de sustinatori din partea autoritatilor statului. Comisarul-sef al Garzii de Mediu Constanta, Vasile Petro, e de parere ca un complex turistic in buza rezervatiei nu ar afecta fauna si flora Cheile Dobrogei. Ba din contra, aparitia unei zone umede ar fi o binecuvintare pentru rezervatie. „Noi am aplicat legea, am facut ce ne-a stat in putere, am amendat firma Grup Media Sud, fiindca desfasoara lucrari in acea zona fara sa detina un acord de mediu, am formulat si o plingere penala la Parchetul de pe linga Judecatoria Constanta. Probabil ca procesul e in derulare, insa nu am nici un detaliu despre acesta. Insa raspunsul meu comporta doua dimensiuni: cea legala, pe care v-a explicat-o, si o alta umana. Parerea mea este ca orice apa aparuta este o binecuvintare, aparitia unei zone umede este un beneficiu pentru mediu si in nici un caz un deserviciu”, spune Petro. In opinia lui, un complex turistic in buza rezervatiei nu ar afecta fauna si flora din Cheile Dobrogei. Mai mult, comisarul de mediu contrazice realitatea de pe teren si pe reprezentantul Apelor Romane sustinind ca „Riul Casimcea nu este deviat deloc, nici la stinga, nici la dreapta, nu s-a mutat nimic acolo”.
Complexul va avea si un sit arheologic
„Mai incolo”, pe un cimp unde n-au ajuns inca buldozerele, trei femei sapa intr-un careu. De sub sapaturi se ivesc niste pietre ce indica niste ziduri antice. Femeile ne povestesc ca aici a sapat Muzeul de Arheologie Constanta cu ani in urma si ca e o asezare, dar nu stiu sa ne dea amanunte despre ea.
Cind firma ce construieste lacul si un complex turistic aferent a inceput sa adune terenurile necesare, o parte din ele le-a cumparat de pe la sateni, insa o alta parte le-a concesionat de la Primaria Tirgusor. Netinind cont ca pe unul din terenurile publice se afla si un sit arheologic declarat – o ferma romana de secol IV d.C. – unde s-au gasit monede, obiecte de uz casnic din acea perioada, ace de par si alte artefacte asemenea. Insa Primaria Tirgusor a concesionat si acest teren. Cind au auzit cei de la Muzeul de Arheologie cum stau lucrurile, au venit sa discute cu noul proprietar – investitorul Grup Media Sud, prin persoana lui Cameliu Babinciuc. Astfel ca acum, intre investitorul Grup Media Sud Constanta si Muzeul de Arheologie, exista in derulare un contract de cercetare arheologica si promisiunea de conservare a sitului.
Babinciuc: „Viata e scurta”
Contactat telefonic si intrebat de ce a demarat lucrarile fara a avea acceptul statului, Cameliu Babinciuc ne-a dat un raspuns usor filozofic, un motto – „Viata e scurta si trebuie sa te bucuri de ea”. Apoi si-a detaliat explicatia: „Ce sa fac? Sa mut rezervatia? Simt ca o sa fac un lucru bun si o sa-l fac. Nimeni nu se gindeste: nebunul chiar vrea sa faca ceva acolo, sa investeasca. Daca gasesc un imbecil colorat politic care nu-ti da avizul ca asa vrea el, sa astept pina o sa dea el avizul? Numai ca roata e rotunda si in afaceri, si in politica….” Omul de afaceri constantean sustine ca are toate avizele necesare zonei, „in afara de cea legata de devierea Riului Casimcea”. „Hotarirea de guvern a fost data demult, numai ca nu s-au trimis si normele ei, aici e singura problema.” Babinciuc spune ca viitorul complex turistic este o investitie pentru „sufletul” sau care va avea un regim special – „va functiona in circuit inchis in primii ani”. In ceea ce priveste problemele ecologice, omul de afaceri crede ca turistii vor afecta zona la fel de mult ca cei care vin la Manastirea Casian si in pelerinaj la pestera cu acelasi nume. „Dar la manastire nu vin oameni? Ei nu mai strica mediul?”, a adaugat Babinciuc.
Semnificatii
Cheile Dobrogei au fost declarate rezervatie naturala de interes national prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000 privind zonele protejate, in anexa 1, capitolul: „Zone naturale protejate de interes national si monumente ale naturii”. Este rezervatie mixta – aici traind specii strict protejate, cum ar fi Mustela eversmanni (dihorul de stepa), Elaphe sauromates (balaurul dobrogean), Testudo graeca (broasca de uscat dobrogeana), specii xerofile – carora le place uscaciunea, stincaria si care, cel mai probabil, nu s-ar putea adapta schimbarilor de mediu, dupa cum ne-a explicat biologul Marian Tudor. In afara speciilor avifaunistice si floristice care traiesc aici, Cheile Dobrogei sint declarate drept rezervatie geologica si peisagistica. Pe site-ul Administratiei pentru Protectia Mediului Constanta rezervatia este descrisa ca fiind „una din cele mai interesante formatiuni geologice si de peisaj din Dobrogea. Aici au fost puse in evidenta calcare de origine preponderent organogena. Acestea se prezinta in majoritatea cazurilor sub forma de coloane sau de turnuri masive cu diametrul de 15-40 m si cu inaltimea de peste 30 m. Masivul Geologic Cheia (reciful jurasic) prezinta o importanta stiintifica deosebita si prin flora bogata si variata, prin numarul mare de specii rare, atit pentru flora Dobrogei, cit si a Romaniei. Numarul total al plantelor semnalate pina in prezent in aceasta rezervatie se ridica la circa 600 specii. Vegetatia este tipica stepei dobrogene, cu numeroase specii rare si endemice. Fauna de vertebrate se evidentiaza printr-un numar important de specii, in majoritate protejate, cum ar fi de exemplu speciile de chiroptere si cele de pasari rapitoare de zi”. (Paula Anastasia Tudor)
Firma cu antecedente ecologice
Grup Media Sud este societatea implicata in scandalul din 2003 legat de distrugerea unor morminte antice si o portiune din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. E vorba tot despre o statiune, de data aceasta facuta de Corneliu Iacobov in coasta Cetatii Histria. Dupa ce a obtinut o parte din teren de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare Marina „Grigore Antipa” si o alta de la Primaria Istria, Grup Media Sud s-a apucat sa excaveze pamintul fara a avea vreo aprobare. Au aparut astfel lacuri legate intre ele prin canale, vile, un turn de observatie pentru vinatoare, pontoane pentru acostarea salupelor si heliport. Santierul a mers mai departe, in ciuda protestelor din partea Muzeului de Istorie si ale Administratiei Deltei.
Sursa: Jurnalul National
