Avertizarea primarului Capitalei, Sorin Oprescu, potrivit careia anul acesta ne va lovi un mare cutremur cu epicentrul in Vrancea a pus Romania pe jar. Prognoza unor cercetatori americani este foarte sumbra, estimand un numar de 500.000 de victime. Specialistii romani nuanteaza insa lucrurile.
Cele mai credibile studii americane despre dezastrele naturale si posibilitatea de a evalua anticipat pagubele si pierderile de vieti omenesti au fost comandate de companiile de asigurari. Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a afirmat inca de la sfarsitul anului trecut, la postul de televiziune Antena 3, ca se asteapta la un mare cutremur in 2009.
„Eu am inceput pregatirea adaposturilor din Bucuresti, pentru ca vreau sa diminuez din pagubelele unui asemenea cataclism natural”, preciza Oprescu. Acuzat ca fabuleaza, in aprilie anul curent a revenit cu subiectul „fierbinte”, sustinand, la Realitatea TV, ca are informatii conform carora un cutremur puternic va lovi Capitala anul acesta, caz in care in jur de jumatate de milion de oameni si-ar pierde viata.
Aceste rapoarte nu se pot numi predictii. Sunt doar scenarii care, ramanand in aria probabilitatii, constituie o baza pentru politica companiilor de asigurari. Pentru administratiile civile, rapoartele reprezinta un motiv intemeiat pentru luarea anumitor masuri menite sa diminueze pagubele.
Hazus („Hazards United States”), e un program-model de anticipare a efectelor seismelor, elaborat initial pentru un cutremur major in San Francisco. Parintele acestui program, geologul Brian Quinn, a construit in 1999, pentru Institutul National de Stiinte in Constructii din SUA, mai multe modele care estimau pierderile de vieti omenesti si pierderile materiale in urma unui cutremur major in aceasta zona, pe baza datelor existente la acea data.
Semnalul de alarma il trasese US Geological Survey (USGS) – organism care furnizeaza parametrii geologici – si care preconizase ca exista 62% sanse sa se produca un cutremur cu magnitudinea de 6,7 pe scara Richter pana in anul 2032. Predictia era intocmita in anul 1999! Cam asa arata o predictie a unui institut care se respecta.
„Hazus-1999”, un model universal
Cu programul „Hazus-1999” se pot estima pagubele unui seism, oriunde s-ar petrece, cu conditia introducerii datelor specifice zonei respective. „Hazus” calculeaza pagubele asupra constructiilor (in functie de arhitectura, structura, materiale de constructie, vechime) si asupra populatiei (in functie de densitate, distributie pe cladirile cu risc seismic etc).
Pentru estimarea cat mai corecta a urmarilor unui cutremur sunt necesare mai multe simulari, intrucat ceea ce este- cel mai important pentru o estimare „la obiect”, anume luna, ziua si ora producerii seismului, nu se poate prevedea. Pentru Romania, „Hazus” ar putea prevedea 500.000 de victime pentru 2009 in cazul simularii unui cutremur de maxima magnitudine (7,7 grade pe scara Richter), cu densitatea populatiei aflata pe unda de soc concentrata pe cladirile cu risc seismic ridicat.
Este „scenariul apocaliptic” de care administratiile trebuie sa tina seama atunci cand se adopta masurile de prevedere pentru diminuarea pagubelor si pierderilor de vieti omenesti. Anul „prezis” pentru cutremur nu este rezultat din vreun calcul al ciclicitatii, ci este ales arbitrar pentru a se evalua riscurile in conditiile existente la acea data.
Capitala, locul zece in topul riscului seismic
Nu este singurul studiu de caz intocmit pentru Romania. Un grup de oameni de stiinta de la Universitatea Bucuresti a efectuat in 2006 un studiu privind „vulnerabilitatea sociala” in cazul unui cutremur de mari proportii, in cadrul unui proiect in cadrul Institutului European de Geostiinte. Indicatorii de care s-a tinut seama au fost EDRI, elaborat de Rachel Davidson in 1997, Hazus – 1999, Granger – 1999 si 2001 si Dwyer – 2004.
Conform acestui studiu, pentru probabilitatea de 67% ca un cutremur vrancean de peste 7 grade pe scara Richter sa se petreaca in perioada 2006-2008 se estima ca 23.000 de cladiri – din 108.834, impartite pe sase sectoare si incadrate la categoria I si II de risc – ar fi suferit pagube majore.
Din cauza densitatii populatiei, a rolului administrativ si economic si a structurii cladirilor existente, in combinatie cu sursa seismica din Vrancea, Bucurestiul are un grad foarte mare de risc seismic in Europa si se situeaza pe locul zece in topul capitalelor lumii cu risc seismic ridicat.
Mai multe focare seismice
Mircea Trifulescu, doctor in geologie, explica elaborat cauzele cutremurelor cu focare in Romania: „Cutremurele vrancene sunt provocate de ciocnirile intre placi: cea est-europeana (de la Carpati la Urali) – care nu este compacta si a suferit mai multe sparturi -, Placa Marii Negre, care este scufundata si Placa Moesica sau Placa Romana, de la Turnu Severin pana la Dunare si de la Carpati pana la Balcani, care a suferit, de asemenea, sparturi. In afara de acestea, pe teritoriul Romaniei sunt si placi mai mici: Placa Dobrogei, care este ridicata, Placa Transilvaniei, care este prabusita si fracturata, Placa Moldovei, care este cea mai ridicata. Aceste placi se imping, se inghesuie si, cand se intalnesc cap in cap, se ridica. Socul, un efect cinetic, provoaca un cutremur.”
Seismele sunt inlesnite de sparturile placilor. Cele mai importante si mai numeroase cutremure isi au originea in zona muntoasa si subcarpatica a Curburii, in Muntii Vrancei si ai Buzaului, precum si in zonele subcarpatice adiacente. Acestea sunt cutremure de adancime subcrustala, generate in focare situate la adancimi cuprinse intre 60 si 220 de km.
Cutremurele de mare adancime din Vrancea pot atinge magnitudini maxime de pana la 7,7 grade pe scara Richter. Dar mai sunt si alte zone epicentrale, favorizate de sparturi: zona Fagaras-Campulung, zona Banat (pe aliniament de rupturi), Dobrogea si platforma Marii Negre (regiune prabusita, cu anomalii gravimetrice), Crisana, Maramures, in jurul Podisului Transilvaniei – unde sunt posibile miscari subterane vulcanice, precum si Campia Romana, care tine de Bazinul Getic sau Moesic.
„La Zimnicea s-a ajuns la crapaturi mari, placa e grav avariata”, precizeaza prof. dr. Mircea Trifulescu. „La Peris se intersecteaza doua fracturi crustale care constituie un focar important, pentru ca este influentat de cel vrancean si genereaza alt tip de miscari seismice care se suprapun peste cele generate de Vrancea, amplificandu-le.” Bucurestiul, aflat pe unda de soc, resimte puternic seismele si din cauza ca este situat pe regiune de aluviuni, cu sol instabil si cu depozite de roci noi.
Terra se dilata
Prof. dr. Mircea Trifulescu apreciaza ca „urmatorul cutremur de peste 7 grade pe scara Richter se va produce in Romania in perioada 2010-2014”. Atunci, Pamantul va intra intr-o faza scurta de contractie, specifica flancurilor marii oscilatii a Terrei, care se petrece o data la un an galactic (182 de milioane de ani), cand Caleea Lactee se apropie de alta galaxie, mai mare, Norii lui Magellan. Atunci se produc orogeneze (modificari ale formelor de relief).
„Perioadele mici de contractie nu sunt apocaliptice”, precizeaza prof. dr. Trifulescu. Intr-un an galactic, planetele trec prin doua faze, de dilatare si de contractie. In faza de dilatare avem de-a face cu o relaxare a placilor tectonice, iar in cea de contractie creste densitatea planetelor, iar placile tectonice au tendinta de a se ciocni, de-a se incaleca. In momentul de fata ne aflam „abia” la sfarsitul primei treimi a unui an galactic, spre sfarsitul perioadei de dilatare a Terrei!
Sursa: Adevarul
