Nu de pace era porumbelul care i-a scapat ministrului mediului si dezvoltarii durabile, Attila Korodi, intr-un minidiscurs rostit de curand, cand se afla intr-o vizita la Zarnesti. El pomenea, pe buna dreptate, de unele „puscarii de animale” care urmeaza a fi inchise, dar a inclus pe lista si Zoo Baneasa. Ulterior a dres busuiocul si a anuntat un plan de reabilitare pentru Bucuresti.
Practic, situatia se prezinta dezastruos: nerentabilitate si, mai grav decat atat, supunerea animalelor la conditii improprii de viata, departe de normele europene in domeniu.
Daca in Europa Occidentala animalele salbatice tinute in captivitate au revoltat opinia publica, care s-a exprimat clar impotriva inchiderii acestora (peste 80% din englezi nu concep ca animalele salbatice sa fie smulse din mediul lor natural), la noi si in celelalte tari din fostul bloc comunist, unde populatia mai are probleme cu propriul nivel de trai, animalele salbatice sau domestice sunt o tema mai… straina.
Dintre cele 32 de gradini zoologice existente in Romania, 28 sunt in administrarea primariilor, iar patru functioneaza in sistem de parteneriat public-privat. Anul trecut, in urma unui control „Garda Nationala de Mediu a constatat ca unele gradini zoologice aveau autorizatii de functionare expirate.
Tot anul trecut, ministrul de resort a emis un ordin cu numarul 1798/2007 – care abroga ordinul precedent din 2004, cel care acordase autorizatiile de functionare valabile si acum – si reglementeaza, printre altele, si functionarea structurilor care se ingrijesc de fauna salbatica.
Este lesne de inteles de ce o chestiune deloc colaterala, precum fauna salbatica, nu a beneficiat de un decret-lege, ca in cazul unor tari din Europa de Vest. Deja in posesie de legislatie avansata, tarile occidentale au actualizat o directiva a Consiliului European (nr. 1999/22), care se referea la protejarea faunei salbatice si biodiversitatii prin adoptarea de masuri in materie de autorizatii si inspectii pentru gradinile zoologice.
Totusi, ordinul ministrului Korodi face primul pas catre disciplinarea unui domeniu in care domnea jalea. Al doilea pas a fost HG 1500 prin care s-au alocat fonduri de milioane de euro pentru gradinile zoologice care au sarit primele sa-si ceara drepturile banesti.
Directiva europeana nu precizeaza care este perioada de reabilitare care se acorda fiecarei structuri, dar secretarul de stat Lucia-Ana Varga spune ca „in aceasta perioada gradinile zoologice trebuie sa aloce fonduri pentru reabilitare daca vor sa primeasca o autorizatie de mediu”.
Zoo Bucuresti, chiar daca nu este aliniata din punct de vedere al cerintelor noi, poate functiona pana in 2010, intrucit are autorizatie valabila pana atunci. Secretarul de stat Varga ne spune ca multe dintre gradinile zoo din Romania nu au mai investit in modernizarea lor din anii ’70, cand au fost infiintate.
Knut, o lectie de marketing si de dragoste pentru animale
Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile a virat inca de anul trecut, in baza unei hotarari de guvern, 38 milioane de euro catre 14 administratii locale care detin gradini zoologice (Oradea, Brasov, Resita, Turda, Craiova, Galati, Hunedoara, Tg. Mures, Slatina, Ploiesti, Radauti, Timisoara, Barlad, Rm. Valcea).
Urmeaza ca gradinile zoologice sa se conformeze normelor noi pomenite in ordinul ministrului. Alte sase administratii locale, cu gradinile zoologice aferente (Pitesti, Braila, Calarasi, Targoviste, Baia Mare, Sibiu), au cerut fonduri, iar ministerul va decide in urmatoarele saptamani daca si cati bani vor primi.
Finantarea guvernamentala acopera 75% din costurile reabilitarii, restul de 25% fiind suportat de administratiile locale. „Este prima data cand guvernul acorda finantare gradinilor zoologice”, spune cu mandrie secretarul de stat Lucia Varga.
Nu au cerut inca bani de la minister gradinile zoologice din Bucuresti, Roman, Onesti, Caracal, Constanta, Mehedinti, Tecuci si Piatra-Neamt.-
Lucia Varga declara: „Noi am trimis o adresa tuturor administratiilor locale care au in subordine gradini zoologice si am primit raspuns numai de la cele care au fost finantate si de la cele care sunt in curs de finantare. Pentru celelalte, probabil se vor aloca fonduri din bugetul propriu pentru reabilitare sau vor cauta sponsori”.
Dezinteres si mana intinsa
Situatia gradinilor zoologice din Romania este si in atentia unor organizatii nonguvernamentale care monitorizeaza functionarea acestor structuri pentru a se asigura ca animalele au conditii de trai „conforme” cu normele noi. Coordonatorul de proiect al „Vier Pfoten”, Kuki Barbuceanu, acuza gradinile zoologice ca nu acorda suficient spatiu vital animalelor pe care le gazduiesc.
Barbuceanu este autorul unor actiuni de reintegrare a animalelor in spatiile naturale din care provin. In noiembrie anul trecut s-a ocupat de transportul a doua feline intr-o rezervatie din Africa de Sud. Este vorba despre doi lei pentru care Gradina Zoologica din Brasov nu avea suficient spatiu. „Vier Pfoten” va mai efectua un transport de feline, cu aceeasi destinatie, luna viitoare.
De aceasta data, zece lei si un tigru vor lua drumul Africii, ca urmare a cererilor facute de directiunile gradinilor zoologice care le gazduiesc. La Braila, Brasov si Hunedoara, fiecare dintre aceste 11 feline a trait intr-un spatiu de 20 de metri patrati, fata de 500 de mp prevazuti de noile norme, practicate si de tarile europene.
Barbuceanu povesteste ca organizatia pe care o conduce intervine doar la cererea gradinilor zoologice: „Nu vrem sa intram in razboi cu ei, ci vrem sa facem ce ne sta in putinta sa ii ajutam.”
La un training organizat de „Vier Pfoten”, unde manageri de astfel de structuri din Viena si Budapesta au vorbit despre experienta lor, numai trei sferturi din directorii de gradini zoo din Romania au fost prezenti. „In cele trei zile de curs puteau pricepe ca in alte tari parcurile zoo sunt o afacere”, spune Barbuceanu.
O problema reala in domeniu o reprezinta reproducerea necontrolata a animalelor in captivitate. Europa a gasit de mult solutia: foloseste un cip cu hormoni. Implantat sub pielea animalului, ii blocheaza instinctul.
Organizatia condusa de Barbuceanu este in tratative cu Gradina Zoologica din Bucuresti, pe tema implantarii minunii electronice anti-instinct la felinele mari. Implantul ar impiedica imperecherea mamelor cu puii lor, un fenomen care se produce in prezent, spune Barbuceanu, si din cauza caruia multe gradini zoologice din strainatate nu accepta animalele din Romania, continua el.
Mica mina de aur
Un ursulet polar, pe nume Knut, se nastea intr-o zi de decembrie la gradina zoologica din Berlin. Ursoaica batrana nu l-a vrut pe micut. Atunci au intervenit aparatorii drepturilor animalelor si au cerut suprimarea lui Knut: a-l lasa in viata ar fi insemnat „o alterare a cursului naturii”.
Germania si o lume intreaga se emotioneaza si il scapa pe Knut de furia protestatarilor. Chiar daca este greu de crezut, acest pui de urs nu a avut numai fani, ci si dusmani inversunati, care au trimis mesaje via fax de genul: „Knut este mort! Azi la pranz”.
Ursuletului i s-a pus la dispozitie o escorta de 15 oameni care sa-l apere. Ingrijitorul lui Knut, „tatal-om”, ii canta piesele lui Elvis Presley, ca sa-l inveseleasca. Atentie, ii canta, dar nu ii mai canta, pentru ca din greseala si in joaca Knut i-a spart chitara.
Cat e realitate si cat marketing in aceasta poveste nici nu mai are importanta. Acum, la un an si un chintal greutate, la gloria sa de mascota a Germaniei, lui Knut i se cauta o partenera: cei 25.000 de ursi polari de pe planeta trebuie sa-si faca treaba in slujba speciei.
Lectia germana de marketing
La gradina zoologica Wilhelma din Stuttgart s-a mai nascut, in decembrie 2007, un ursulet polar, dar stirea a fost data publicitatii in ultima zi a lunii februarie. Nou-nascutul se numeste Wilbaer, iar parintii sunt Corinna si Anton, anunta comunicatul. Mama isi ingrijeste micutul in mod exemplar, povesteste presei directorul gradinii, Dieter Jauch.
Wilbaer este al treilea urs polar nascut in Germania in anul 2007. Primul a fost Knut, care a vazut lumina zilei la gradina zoologica din Berlin si care a implinit recent un an. Pe urma, la Nurenberg s-a nascut Flocke, un alt adorabil pui de urs polar, salvat de furia mamei care isi devorase ceilalti copii. Directiunea institutiei a organizat un concurs ca sa gaseasca numele potrivit pentru micuta ursoaica.
Daca mama adorabilei Flocke era denaturata ireversibil, mama lui Wilbaer este foarte afectuoasa. Presa a scris ca gradina zoo din Stuttgart nu intentioneaza sa faca mare publicitate evenimentului… cel putin nu ca la nasterea lui Knut.
Atunci, turistii stateau la coada cu miile ca sa admire minunea. Iar gadgeturi de tot felul se vindeau zilnic cu zecile de mii – de la ursuleti de plus la tricouri, la portchei si brelocuri pentru telefoane mobile – bineinteles cu imaginea lui Knut. Micutul Wilbaer nu va primi vizite pana in luna mai, cel putin asa a anuntat directiunea gradinii zoo din Stuttgart. Orice strategie include o tactica numita asteptare. Iar oamenii au nevoie de povesti…
10% din omenire merge la zoo
Reteaua mondiala a gradinilor zoologice este unica din cel putin doua ratiuni: aceste spatii sunt vizitate anual de circa 600 milioane de persoane (10% din populatia planetei), un numar care nu este egalat de niciun alt tip de institutie dedicata conservarii de patrimoniu.
Iar al doilea, gradinile zoologice constituie o retea de institutii publice care, in numeroase tari, orase si zone urbane din lume isi concentreaza activitatea asupra organismelor vii si a mediilor naturale din orice parte a planetei, si nu se limiteaza la conservarea la nivel local sau regional.
Intr-un „top 3” al gradinilor zoo din Europa Occidentala am ales astfel de institutii din Italia, Franta si Germania.
Italia. Cu o suprafata de peste 140 de hectare, „La Fasano” este cel mai mare parc faunistic din peninsula care se lauda cu cel mai mare numar de specii din Europa. Gazduieste vietati de pe cinci continente care traiesc in libertate conditionata. Punctul de maxima atractie este zona uriasilor din savana, pe unde poti trece cu masina (este interzis sa cobori!) pe langa tigri si lei.
Zona cea mai vesela este cea care se traverseaza cu un trenulet protejat de grilaje, pentru ca maimutele iau cu asalt masinaria. Nu este o gradina zoo precum cele din zonele urbane in care un leopard isi numara incontinuu pasii pe care ii face in cusca sa.
Franta. Valea maimutelor este un parc zoologic absolut unic. Situat langa Poitier, in localitatea Vienne, acest loc permite vizitatorilor sa descopere 350 de maimute din 30 de specii. Animalele nu traiesc in custi, ci in semilibertate.
Vin sa te intampine, iar cele mai indraznete te si ating… daca n-o faci tu primul. Recent, parcul s-a mai extins cu 15 hectare, adica mai mult de 50% din suprafata anterioara. Plimbarea printre cascade si cursuri de apa pe care le intalnesti la tot pasul te face sa uiti ca esti intr-o gradina zoologica.
Germania. Zoologischer Garten din Berlin (foto) este una dintre cele mai mari din Europa: se lauda cu 14.000 de animale si cu specii rare – este cazul unui splendid panda gigant. Vizitatorul are la dispozitie o sala luminata in care poate observa animalele nocturne. Un spatiu amplu este dedicat maimutelor.
Nota comuna a multor animale de la Zoo Baneasa e tristetea. Asa l-am gasit pe cimpanzeu, fara a „vana” o ipostaza anume.
Zoo Baneasa, un tinut uitat de timp. Si de oameni
Doar gratiile ii despart. Se privesc unii pe altii. Ochi curiosi. Se studiaza reciproc. Un dialog tacut. In fond, ce poti sa „vorbesti” cu leul din cusca sau cu ursul, cu serpii ori pelicanii. Dar de multe ori se intampla ca privirile sa se intalneasca.
Oamenii si necuvantatoarele, fata-n fata. Despartiti doar de gratii. Privitul nu poate fi ingradit. „Uite tigrul, tati”, se bucura un pustan care se agata de gardul de siguranta, amplasat la cativa metri de cusca fiorosului de la Zoo Baneasa. Animalul se tot plimba in stanga si-n dreapta, dar se opreste la un moment dat. Se uita la copil.
Pret de o secunda. Nimic fioros in privirea tigrului. Doar plictiseala. Moliciune. De parca ar spune „mai lasa-ma, pustiule, in pace, n-am timp de prostii”. Casca prelung Blanosul. Asta e porecla primita, la repezeala, de tigru. Din partea copilului. Blanosul se intinde intr-un cotlon al sau, inchide ochii si adoarme.
Si tigrul numai vesel nu era. Dupa ce ne-a privit indelung din aceasta pozitie, s-a ridicat plictisit, a facut cativa pasi si s-a intors la „meditatie”. Unul din locurile
Poze in mijlocul salbaticiunilor
Pelicanii, in schimb, sunt la sedinta. Pe malul lacului artificial. E taman ziua de luni, probabil de-asta au de pus tara la cale. Daca nu se inteleg pe „limba” lor, isi mai regleaza socotelile si din ciocurile lor lungi, „jignindu-se” fara jena. Scandal e si in zona flamingo.
Mai la vale, maimutele ba se cearta, ba se impaca, pe fondul dominatoarelor ragete ale unui leu. Custile ursilor, in schimb, sunt pustii, semn ca acolo se doarme pe rupte, nenica! Pustiu e si pe aleile Gradinii Zoologice de la Baneasa. La poarta, omul de serviciu mai iese, din cand in cand, sa rupa biletele unora care au mai degraba aerul de „rataciti” prin zona.
Cupluri care au venit aici sa-si faca poze printre salbaticiuni, in timp ce baiatul mai vaneaza cate un sarut de la iubita sa. Altii, mai in varsta, si-au adus copiii sa se zbenguie. „N-ai unde sa te duci in Bucuresti, decat aici, la Zoo”, explica cineva cum e cu economia de bani, cand nu-i ai, dar vrei sa iesi la aer curat. In fond, vizita asta, la pasari si animale, e aproape gratis. Dai un leu si jumatate pe biletul pentru un adult, in timp ce pentru copil scoti din buzunar doar 80 de bani. Cat dai, atata face!
Leii, vecini cu vilele
Mai mult straini, decat romani, vin la plimbare in „patria animalelor”. Lunea. Aud engleza, poloneza, franceza. Tot cu copiii dupa ei sunt oaspetii. Se uita la placutele de pe fiecare cusca in parte, dar nu inteleg mare lucru, ca e scris numai pe romaneste. Doar titlul fiecarui text e „international”, cum e flamingo. „Aaaa, flamingoo!”, se benocleaza o duduie plinuta, scotandu-si ochelarii, dupa ce a incercat sa distinga ceva din literele agatate pe gard.
Alt raget al unui leu. Dar de data asta nu mai e atat de inspaimantator. Pentru ca e acoperit de zgomotele de santier din apropiere. In fond, Gradina Zoologica e inconjurata deja de vile si blocuri. Unii pot chiar sa vada din balconul lor spectacolul intregii lumi, inchisa in custile din Baneasa.
Poate ca baietii si-au facut si program, se culca seara, probabil, in acelasi timp cu pelicanii, si se trezesc dimineata la semnalul urangutanilor. Pe aleea care te conduce de la autobuz pana la intrarea in Zoo, doar cateva terase mai rezista eroic. In rest, totul e ingradit si niste table mari anunta ca terenul e de vanzare. Vrei ceva de mancare in zona, ia mititelul, care costa aproape cat intrarea la animale.
Tigari pentru maimute
Sa ne intoarcem la relatia om – animal. Gazda – oaspete, daca vreti asa. Cei doi despre care ziceam la inceput ca se uita unul la altul, despartiti de gratii. Ce-ar zice animalele sau pasarile despre oameni daca ar putea sa vorbeasca? Nu prea multe lucruri de bine. Mai degraba ca oamenii nu stiu sa respecte necuvantatoarele. Le considera niste simple jucarii, fara valoare.
Astea sunt lucruri aflate din experienta personalului care se ocupa de ingrijirea „poporului” din Baneasa. Sa vedeti faza. Vine unul intr-o zi, vizitator, cica se dadea el mare hipnotizator. A vrut sa adoarma un leopard. Se adunase lumea ca la balci. In fine, leopardul a fost mai destept si i-a intors spatele „specialistului” urcat pe o balustrada, ca sa-si transmita „undele” mai bine.
Altii dau pufuleti ori chipsuri la pasari. „Aoleo, sunt sarate, nu ne fac bine la stomac”, ar trebui sa tipe bietele fapturi. Dar n-au cu cine sa se inteleaga. Alta faza. Vin baieti destepti care dau tigari maimutelor. Tigari aprinse. Se distreaza lumea, nu alta! Mai greu a fost cu un cimpanzeu. S-a trezit animalul cu un fel de inel pus pe deget.
Tot de un vizitator pus pe glume proaste. Curiozitatea initiala s-a transformat pentru faptura din spatele gratiilor in drama. Tabla i-a provocat o rana, degetul i s-a infectat. In fine, a fost salvat apoi de un tratament adecvat. Grea e viata cu oamenii!
Nostalgii, nostalgii…
Statistica oficiala arata ca in fiecare an vin la Gradina Zoologica din Bucuresti cel putin 300.000 de oameni, ca sa le vada pe cele 4.000 de creaturi cazate aici. De generatii intregi e cunoscut acest loc. Oamenii mari de azi tin minte acelasi loc pe care il vizitau cand erau copii. Aproape nimic nu s-a schimbat. Cel putin asa pare, la prima vedere.
Aceeasi poarta de acces, aceleasi ghisee minuscule, de unde cumperi bilet, acelasi frontispiciu, cu „Zoo”, aceleasi bare metalice care te intampina la intrare. Si gardurile care inconjoara toata aceasta zona de sase hectare, custile, toate celelalte anexe, aleile, tablitele de informare a publicului, totul e neschimbat.
Pana si carul, fara boi, amplasat la intrare, e cel pe care mi-l aduc si eu aminte, de cand eram copil. Ar putea fi un loc al nostalgiei, vorba aia. Sa vezi aceleasi lucruri, acum, asa cum le-ai vazut cu multi ani in urma, cu ochi de copil.
Doar viloaiele din jurul acestui loc au schimbat brutal peisajul. Si circulatia masinilor din zona, mult mai animata, fata de ceea ce era cu 20 de ani in urma, la care se adauga praful de la santierele din apropiere, au tocit mult din farmecul de altadata. Pana si padurea e plina de praf. Nu mai spun de gunoaie…
Birocratia incurca viata necuvantatoarelor
Lipsa de investitii de la Gradina Zoologica este explicata de directorul institutiei, Anca Oprea, prin blocajul survenit in urma unui proces de revendicare. Concret, cineva vrea doua hectare din actualul amplasament al acestei locatii.
„Nu putem face investitii din cauza acestui proces. Nu putem, in aceste conditii, sa obtinem finantari”, spune oficialul. Culmea, tot un proces blocheaza si aparitia viitorului parc zoologic al Capitalei, care ar urma sa fie amplasat intre cartierele Militari si Crangasi, pe malul Lacului Morii. Practic, trebuie clarificat statutul acelui teren, daca apartine Bucurestiului sau comunei Chiajna. Viitoarea locatie, despre care se vorbeste de ani buni, va avea o suprafata de 60 de hectare. Cel putin asa suna proiectul autoritatilor Capitalei.
Of, proiectele astea, ce frumos arata pe hartie! Problema e ca nu se stie cand se vor clarifica aceste doua litigii, nici cel cu privire la Baneasa, nici cel de la Lacul Morii. Sa speram ca se va face lumina, pana la urma, iar parcul zoologic va deveni realitate.
Dar asta nu inseamna ca vechea gradina, cea din Baneasa, va disparea. Ce si cum se va intampla, nimeni nu stie la ora asta. Sunt diverse scenarii. De exemplu, la Baneasa ar putea sa fie un azil pentru animalele si pasarile batrane.
Cert este ca locatia din nordul Capitalei nu va disparea, ca loc destinat necuvantatoarelor, indiferent de varsta locatarilor care vor ramane aici. Asta in ciuda celor care vor sa populeze intreaga zona cu vile, palate, blocuri si alte feluri de betoane. Sau poate ca nici acest lucru nu e sigur?…
Prietenii omului
Se spune ca animalele sau pasarile ne transmit mai mult decat credem noi. Dar asta numai daca stim sa le ascultam. Fara sa ne batem joc de ele. Chiar sufletul unui copil poate fi modelat pozitiv daca tine la un animal, daca are un prieten din lumea necuvantatoarelor.
Apropierea dintre om si animal nu mai e o noutate. Iar gradinile zoologice din alte tari atrag, in diverse moduri, oamenii spre animale. Cel mai bun exemplu e modul in care a fost prezentat, in Germania, ursuletul Knut. Mii de copii au venit sa vada „jucaria” aceea plina de viata, pe care ingrijitorii au hranit-o si au alintat-o, de multe ori chiar in fata camerelor de luat vederi, astfel incat micul urs polar a devenit o vedeta mondiala.
Cum s-ar spune, nu numai oamenii pot fi megastaruri… Pot avea si romanii o poveste asemanatoare? Cine stie, ramane de vazut cum va arata viitorul parc zoologic. Ce se va dori sa se faca acolo, care va fi oferta specialistilor, ce animale si pasari ii vor astepta pe vizitatori, care va fi conceptia intregului ansamblu.
Actuala gradina zoologica, cea din Baneasa, are cateva proiecte, pe care doreste sa le popularizeze. Cum ar fi saptamana vietii salbatice, la fel ca si cooperarea cu diverse scoli, ai caror elevi vin aici sa faca o lectie pe viu despre fauna planetei.
Din pacate, locatia a fost vizibila, in ultimul timp, prin tot felul de evenimente percepute de opinia publica mai degraba ca negative, cum ar fi moartea violenta a elefantului Gaya sau evadarea unui jaguar. In legatura cu jaguarul, directoarea Anca Oprea ne-a spus ca, pana la ora asta, in urma anchetei politienesti, nu s-a constatat existenta unui posibil act criminal.
Nici bucurestenii, nici animalele de la zoo nu merita o asemenea imagine. Negativa. Si atunci, se pune intrebarea: cand va avea capitala Romaniei gradina zoologica pe care, cu siguranta, o merita?
Viceprimarul Murgeanu viseaza safari la Zoo Baneasa
Viceprimarul Capitalei, Razvan Murgeanu, sustine ca problema majora o constituie lipsa de spatiu suficient pentru animale. Din acest motiv, spune edilul, primaria vrea ca stabilimentul sa se mute in zona Lacul Morii, intr-un spatiu mult mai mare si unde amenajarile vor incepe anul acesta.
Ca sa fie amenajat noul spatiu din zona Lacul Morii este necesara o investitie de 3 milioane de euro pe hectar, spune vicele Murgeanu. Banii vor veni din fondurile municipalitatii si ale Ministerului Mediului. Spatiul actual al Zoo Bucuresti ar putea fi transformat intr-un habitat pentru animale mici si pasari rare.
Din cele 5 hectare de teren pe care este amplasata gradina, o treime e revendicata pe cale legala de doua familii. Primaria Capitalei a cerut de la Romsilva 150 de hectare din padurea Baneasa. Daca ii vor fi date, bucurestenii vor putea merge in „safari cu animale autohtone”, viseaza vicele Murgeanu.
Zoo-planuri electorale de la candidati
Am fost curiosi sa aflam ce planuri au candidatii posibili sau anuntati la Primaria Capitalei pentru a rezolva repede si in folosul comunitatii (deci si al animalelor) problema Gradinii Zoologice din Bucuresti. Iata declaratiile:
Ludovic Orban (PNL) – „Gradina sa fie reabilitata ca sa poata raspunde cerintelor actuale, dar in actualul spatiu. Resping proiectul conform caruia trebuie mutata din zona Baneasa, deoarece aici exista niste interese foarte mari din punctul de vedere al dezvoltatorilor imobiliari.”
Codrut Stefanescu (PC) – „Nu doresc mutarea gradinii din actualul loc, din motive legate de presiunile pe care le fac dezvoltatorii imobiliari asupra institutiei. Terenul Gradinii Zoologice este estimat la suma de 850 milioane de euro. Exista firme care vor sa ridice cladiri de lux si sa vanda acest spatiu pentru sume intre 4.000 si 4.500 de euro/mp. Investitiile care tin de reabilitare se ridica la 22 milioane de euro. 80% din finantari ar putea veni de la sponsori. Terenul pe care este situata gradina e un obiectiv de interes national„.
Cosmin Gusa (PIN) – „Gradina Zoologica Bucuresti este victima dezvoltatoilor imobiliari, care in cardasie cu echipa lui Videanu incearca sa o demoleze. Voi schimba toata conducerea pe motiv de incompetenta. Voi instaura un program de dezvoltare a gradinii si alipirea unui parc de distractii, ca in tarile civilizate. Voi dezvolta zona prin extinderea gradinii, si nu prin desfiintarea ei.”
Aurelian Pavelescu (PNT-CD si PNG-CD) – „Gradina Zoologica trebuie sa ramana Gradina Zoologica, sa fie protejata si imbunatatita. Voi opri ofensiva imobiliarilor si voi imbunatati conditiile de functionare.”
Marian Vanghelie (PSD) – „Primaria trebuie sa investeasca masiv in Gradina Zoologica pentru a o aduce la nivelul celorlalte din Europa. Plus ca trebuie sa cumparam si sa crestem animale care acum lipsesc. Nu e normal sa ne ducem copiii la Zoo si tarcul elefantului sa fie gol. Iar pe speculantii de terenuri ii avertizez de acum sa-si ia labele de pe terenul de acolo.”
Nu putem face investitii din cauza procesului pe care il avem cu proprie-tarii. Nu putem, in aceste conditii, sa obtinem finantari.
Anca Oprea, director Zoo Baneasa
Sursa: Adevarul