Actiune de protest: Nu lasa Comisia Nationala de Arheologie sa distruga Rosia Montana!

Organizatiile Re.Generation, Alburnus Maior si Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu va invita vineri, 24 septembrie, in fata Ministerului Culturii si Patrimoniului National, incepand cu ora 09.00, la actiune de protest impotriva votarii unui nou aviz de descarcare de sarcina arheologica a Masivului Carnic, de la Rosia Montana.

Activistii de mediu se vor prezenta cu un mandat de arestare pe numele membrilor Comisiei care, in anul 2004, au votat descarcarea arheologica si care doresc, in 2010, aprobarea unui nou aviz, in ciuda deciziei Curtii de Apel Brasov de anulare a certificatului de descarcare arheologica din 2007.

Consideram ca repetarea votului Comisie prin care au fost propuse spre distrugere marturii exceptionale ale istoriei nationale si universale este un act lipsit de profesionalism si legalitate.

Va asteptam vineri, 24 septembrie, la ora 09.00, in fata Ministerului Culturii si Patrimoniului National, Bld. Kiseleff.

Intre timp, scrie-le membrilor si cere-le sa voteze responsabil si legal.

In 2004, Comisia Nationala de Arheologie a votat descarcarea de sarcina arheologica a masivului Carnic, de la Rosia Montana, la cererea companiei Rosia Montana Gold Corporation (RMGC).

Curtea de Apel Brasov a anulat in noiembrie 2007 certificatul obtinut de acestia, intrucat subsolul zonei prezinta un interes arheologic deosebit.

In 2010, RMGC a solicitat un nou aviz de descarcare de sarcina arheologica si pe, 24 septembrie, membrii Comisiei Nationale de Arheologie se vor intruni pentru a vota din nou.

Nu-i lasa sa distruga Rosia Montana!

Trimite urgent  un e-mail cu scrisoarea de mai jos catre membrii comisiei si cere-le sa voteze responsabil si legal!

Nu uitati sa va semnati la finalul scrisorii!

Adresele de mail:

[email protected], [email protected], [email protected], [email protected], [email protected], [email protected], [email protected], [email protected], [email protected], [email protected], [email protected], [email protected], [email protected], [email protected], [email protected], [email protected], [email protected], [email protected], [email protected], [email protected], [email protected]

Lista membrilor Comisiei Nationale de Arheologie:

Alexandru Suceveanu, Alexandru Barnea, Crisan Museteanu, Ioan Glodariu, Paul Damian, Dumitru Teicu, Ioan Stanciu, George Trohan, Adriana Pescaru, Octavian Bounegru, Zeno Pinter, Florin Hau, Florin Topoleanu, Gheorghe Dumitroaia, Valeriu Sarbu, Sorin Cocis, Livia Buzoianu, Dragomir Popovici, Florin Drasovean, Viorica Crisan, Ioan Carol Opris, Mihai Barbulescu

Model de scrisoare (dati copy-paste):

Stimati membri ai Comisiei Nationale de Arheologie,

Ca urmare a reluarii solicitarii de descarcare de sarcina arheologica a Masivului Carnic de la Rosia Montana va atragem atentia ca repetarea votului Comisiei prin care au fost propuse pentru distrugere marturii exceptionale ale istoriei nationale si universale este un act lipsit de profesionalism si legalitate, actiune care nu va ramane nesanctionata de comunitatea stiintifica si de lege.

Valoarea exceptionala a sitului Rosia Montana si, in particular, a galeriilor romane din masivul Carnic, a fost afirmata de un numar fara precedent de specialisti si organizatii profesionale din tara si din intreaga lume. La acestea se adauga recenta declaratie publica a Ministerului Culturii si Patrimoniului National prin care anunta demararea procedurii de includere a Sitului Minier de la Rosia Montana in lista tentativa a Romaniei pentru UNESCO. Nu poate o comisie formata din specialisti sa ignore aceste evidente.

Valoarea nationala si universala a sistemului de exploatare roman din Masivul Carnic si de la Rosia Montana este instituita prin lege. Propunerea pentru distrugere prin aprobarea solicitarii de descarcare de sarcina arheologica ar constitui o grava atingere adusa patrimoniului cultural national si sistemului de exploatare antic cunoscut pana in prezent de la Rosia Montana.

Motivele invocate in trecut de specialistii care propun acum din nou descarcarea de sarcina arheologica contravin legilor si practicilor de protectie a patrimoniului, nationale sau internationale. Astfel:

  • S-a invocat in repetate randuri starea de conservare precara a elementelor sistemului de exploatare subteran, insa, dupa cum declara tocmai arheoloaga care a studiat aceste structuri, starea de conservare a galeriilor romane din Carnic este una buna. Indiferent de situatie insa, legislatia specifica in mod clar ca valoarea de monument istoric nu este conditionata de gradul de conservare.
  • Argumentul afectarii lucrarilor antice prin continuarea exploatarii in periodele urmatoare (medievala si moderna) confera un plus de valoare acestui sistem de exploatare, si nu ii reduce valoarea. Situl minier de la Rosia Montana este astfel unul  dintre cele mai bogate in stratificatie istorica din lume.
  • Propunerea realizarii de replici fidele in schimbul distrugerii vestigiilor este un argument inadmisibil. Amintim Comisiei ca practica internationala accepta astfel de proceduri numai cu scopul expres al protejarii monumentelor, nu in compensarea distrugerii lor.
  • Aprecieri referitoare la costurile ridicate implicate de un eventual proces de restaurare a acestor galerii sunt absolut irelevante in stabilirea valorii acestor vestigii si depasesc aria de expertiza a membrilor colectivului de cercetare arheologica. In aceeasi categorie de afirmatii intra si cele referitoare la gradul de accesibilitate pentru public, acest argument fiind complet lipsit de relevanta, valoarea unui monument nu rezida din numarul de turisti pe care ii poate atrage sau primi.Afirmatii referitoare la gradul de repetitivitate caracteristic galeriilor din Carnic sunt complet neprofesioniste, recunoscut fiind faptul ca zeci de monumente isi regasesc valoare tocmai in atributul „repetitivitatii”.

In sprijinul celor de mai sus vine si decizia Curtii de Apel Brasov de anulare a certificatului de descarcare arheologica nr. 4/15.01.2004, aprobat de Comisia Nationala de Arheologie, (printre ai carei membri va numarati multi dintre dumneavoastra) in anul 2004 : „Subsolul zonei prezinta un interes arheologic deosebit, fiind unul dintre cele mai mari centre miniere antice ale lumii romane descoperite […] Inceperea unor lucrari miniere in zona (activitate curenta cu folosirea inclusiv a explozibililor) ar conduce la alterarea vestigiilor arheologice supuse protejarii […] Exploatarea unei parti din Masivul Carnic este incompatibila cu obligatia de protejare a galeriilor miniere romane descoperite in zona. Integritatea lor ar fi afectata. Emiterea certificatului de descarcare de sarcina arheologica pentru o parte din Masiv, doar pe considerentul ca s-au identificat mai putine vestigii ca in alte zone cercetate, sau ca lucrarile de conservare ar fi costisitoare, nu se justifica.

Totodata, Curtea remarca faptul ca certificatul de descarcare a fost acordat pentru o cercetare arheologica nefinalizata, pe baza unui raport preliminar, aspect care ar trebui de data aceasta sa fie atent investigat. Solicitam membrilor Comisiei sa ceara asigurari de la specialisti avizati profesional si legal, ca intreaga suprafata luata in discutie a fost cercetata.

De asemenea, solicitam Comisiei sa aiba in vedere sentinta penala a Judecatoriei sectorului 1 nr. 1661/21.07.2006 si sa actioneze in consecinta prin anchetarea urmatoarelor aspecte: „Raportul arheologic intocmit de intimatul Paul Damian cuprinde in mod evident doar opiniile acestei persoane si sunt intr-o vadita contradictie cu observatiile misiunii arheologice franceze (…) Acesta are dreptul la o opinie, chiar daca e formulata cu rea-credinta si chiar daca prin aceasta se sprijina in mod direct sau indirect interesele economice ale unei corporatii internationale care are ca scop exploatarea aurului in acea zona. (…) Reaua credinta a acestei persoane sau eventual nepriceperea acesteia ar fi trebuit sa fie analizata de Comisia Nationala de Arheologie „, se arata in sentinta instantei.

In final, indraznim sa amintim Comisiei cateva dintre recomandarile Codului Deontologic al Arheologului, relevante pentru situatia de fata:

Art.7. Arheologii nu se vor angaja si nu vor permite ca numele lor sa fie asociate cu orice activitate cu impact asupra patrimoniului arheologic care urmareste un profit comercial, obtinut direct din patrimoniul arheologic sau ca urmare a exploatarii acestuia.

Art. 29.  Arheologii implicati in cercetarea arheologica contractuala trebuie sa se asigure ca informatia arheologica nu este suprimata fara motiv sau pentru totdeauna (de catre investitori sau institutii cu activitate arheologica) numai pentru motive comerciale.

In consecinta, va solicitam sa actionati profesional si legal in aceasta cauza a patrimoniului subteran de la Rosia Montana, neacordand un nou aviz de descarcare de sarcina arheologica pentru Masivul Carnic.

Cu deosebita consideratie,


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *