Arii naturale protejate din judetul Olt: Branistea Catarilor
23 Iun 2009 Comenteaza pe Forum Trimite prin Email
Situata in zona europeana de interferenta a ecosistemelor complexe carpato-danubian si danubiano-pontic, Romania are o zestre naturala si peisagistica de o frumusete, varietate si echilibru de invidiat.
Una din aceste frumuseti naturale o reprezinta si aria naturala protejata Branistea Catarilor din judetul Olt.
Padurea Branistea Catarilor este asezata in partea de sud-vest a Campiei Romanatiului, in Campul Leu-Rotunda, aproape de limita inferioara a silvostepei, pe teritoriul comunei Obarsia.
Ocupa suprafata de 301,3 hectare, din care 165,9 ha se afla in zona strict protejata, declarata prin Decizia nr. 5/1995 a Consiliului Judetean Olt si statuata de Legea nr. 5/2000.
Padurea reprezinta un relict al padurilor vechi xerofite formate la sfarsitul subborealului, favorizate de incalzirea usoara a climei. Roasa de timp, ea si-a pierdut din caracterul ei de padure deasa, in prezent fiind o padure poienita.
Vegetatia lemnoasa este dominata de stejarul brumariu, cu varsta cuprinsa intre 150 – 190 ani si salcam.
Unul din exemplarele de stejar brumariu are o varsta cuprinsa intre 450-500 ani si un diametru al trunchiului de circa 2 m. Fiind declarat monument al naturii este monitorizat si pus sub protectie integrala.
In asociatie cu stejarul brumariu se intalnesc: frasinul, paltinul de camp, teiul pucios, corcodusul, nucul, plopii euramericani, paducelul, porumbarul, macesul.
Vegetatia ierboasa: brandusa galbena (monument al naturii), barboasa, paiusul, sadina, obsiga, firuta, firiceaua, timoftica, pirul, obsaca, odoleanul, curcubeul, pelinita, capul sarpelui, nalba, scorogoiul, usturoita, trifoiul alb, trifoiul rosu, golomatul, hasmaciuca, mazarichea, coada soricelului, cioroiul, hrenita, nopticoasa, barba boierului, balbisa, jalesul, pojarnita, fragii de padure, coronistea, mierea ursului, sugelul puturos sau floarea tigancii, toporasi sau tamaioara, laptele cainelui, feciorica, struna cocosului, ciocul berzei etc.
Fauna este tipica padurilor si cuprinde:
- numeroase specii de nevertebrate;
- amfibieni: broasca de pamant, broasca de padure, brotacelul;
- reptile: soparla de camp, gusterul;
- pasari: fazanul, prepelita, uliul porumbar, sorecarul comun, sorecarul mare, vanturelu Rosu, huhurezul mic, striga, cucul, ghionoaia verde, ciocanitoarea pestrita mare, ciocanitoarea de stejar, dumbraveanca, pupaza, muscarul negru, silvia cu capul negru, silvia mica, frunzarita cenusie, mierla, sturzul de vasc, privighetoarea, codrosul de padure, sfranciocul mare, macaleandru, sfranciocul cu fruntea neagra, maracinarul mare, silvia de camp, pitigoiul mare, pitigoiul albastru, scortarul sau toiul, sticletele, bot grosul, presura sura, presura galbena, ciocarlia de pure, grangurul, etc.;
- mamifere: iepurele, vulpea, viezurele, dihorul, cartita, ariciul, nevastuica, soarecele de camp, sobolanul de camp, soarecele de misuna, soarecele de padure.
Caile de acces: Statia CFR Visina, sau DN54 Caracal – Corabia, DJ 604 Visina – Obarsia, si drum de exploatatie agricola pana la trupul de padure Branistea Catarilor.
Diversitatea florei si faunei, frumusetea peisajului, monumente ale naturii, raritati floristice, raritati faunistice constituie motive care ar trebui sa ne determine sa utilizam intr-un mod echitabil si durabil, resursele naturale, in vederea conservarii integritatii si diversitatii naturii.
Compartiment PNPSS
Ing. Croitoru Ion
Compartiment RPCPPP
Ing. Catrina Mihaela
Sursa: Infomediu Europa
Urmareste EcoMagazin.ro pe FaceBook
Pentru mai multe informatii agricola, amfibieni, arie naturala protejata, arii naturale, arii naturale protejate, asociatie, Branistea Catarilor, broasca, Campia Romanatiului, caracal, CFR, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!
Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.
