Senatorul USR Mihai Goţiu a depus ieri la Senat o propunere legislativă pentru interzicerea tăierilor de păduri în parcurile naţionale. Proiectul rămâne să fie dezbătut și adoptat de către noul Parlament, din care Goțiu nu mai face parte.
Parlamentarul a precizat într-o intervenţie live pe Facebook că este vorba despre un proiect la care a lucrat trei ani, alături de consilieri şi reprezentanţi ai societăţii civile.
E o propunere legislativă care vine după numeroase vizite în teren, în parcurile naţionale ale României, unde am văzut dezastrul creat de drujbe. Unele din aceste situaţii au fost obiectul unor interpelări parlamentare, al unor anchete ale Corpului de Control al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. Unele dintre ele s-au încheiat cu sesizări penale, dar dezastrul a continuat. De asemenea, în documentarea acestei legi am discutat cu numeroşi specialişti din domeniu, cu reprezentanţi ai societăţii civile, am făcut vizite de documentare în Austria, unde am vizitat parcurile naţionale şi am văzut cum aceste parcuri nu doar că sunt conservate, păstrate pentru viitorul sănătos al acelor cetăţeni, ci în acelaşi timp sunt motoare de dezvoltare sustenabilă pentru regiuni întregi, a afirmat Goţiu.
În opinia senatorului sunt necesare schimbări în modul de administrare a parcurilor naţionale din România, astfel încât acestea să nu reprezinte „sursa de venit a unor iresponsabili şi a grupurilor de interese”, ci să asigure conservarea biodiversităţii.
Este principiul non-intervenţiei, mai exact al interzicerii oricăror tăieri de păduri în parcurile naţionale şi al oricăror altor activităţi antropice care ar afecta calitatea acestora.
Proiectul de lege propus de Goțiu prevede și finanţarea publică a parcurilor naţionale, pentru a se dezvolta în aşa fel încât peste ani să aducă beneficii reale comunităţilor locale, prin compensări reale pentru toţi cei care au interese legitime şi drepturi în aceste parcuri naţionale. O altă schimbare care ar trebui făcută ar fi introducerea principiului autonomiei administrării acestor parcuri, având în vedere că Romsilva a încercat să facă profit din tăierea lemnului din parcurile naționale.
Moștenire pentru noul Parlament
Mihai Goțiu nu va mai fi parlamentar în noua legislatură, astfel că proiectul ar urma să fie dezbătut și adoptat de către noii senatori și deputați.
E un cadou de sărbători, ca să spun aşa, pentru pădurile României, pentru parcurile naţionale ale României. E un cadou – care presupune şi muncă – pentru viitorii parlamentari ai României. (…) Este un imperativ al Uniunii Europene. Avem acest Pact Verde care ne permite să asigurăm finanţări pentru aceste parcuri naţionale. Avem nişte obiective pe care trebuie să le îndeplinim, pentru a accesa aceşti bani europeni, iar printre aceste obiective se numără şi creşterea suprafeţelor conservate în România, a subliniat senatorul USR.
În România sunt 13 parcuri naționale de interes național ce ocupă 1,33% din suprafața țării și 3,31% din suprafața împădurită a țării:
Călimani, Cheile Bicazului – Hășmaș, Munții Rodnei, Piatra Craiului, Cozia, Buila Vânturarița, Retezat, Defileul Jiului, Domogled – Valea Cernei, Semenic – Cheile Carașului, Nera – Beușnița, Ceahlău și Munții Măcinului.
Dintre acestea, Cozia este cel mai împădurit parc, iar Retezat este parcul cu cea mai mică suprafață de pădure, mai mult de jumătate fiind pajiști alpine și zone glaciare. Pădurile din parcurile naționale din România acoperă în total 233.892,78 hectare, adică 0,99% din suprafața țării.
Organizația Agent Green a salutat proiectul de lege depus de Mihai Goțiu, primul proiect care poate proteja în mod real tezaurul natural reprezentat de parcurile naționale. ONG-ul se luptă pentru protejarea reală a parcurilor naționale de 11 ani.
Parcurile Naționale sunt cele mai prețioase categorii de arii naturale protejate din lume. Peste tot, acestea se supun unor principii care asigură în egală măsură conservarea biodiversității și prosperitatea comunităților locale. Cele 3 principii sunt: non-intervenția, dorința comunităților locale de a avea un parc național și asigurarea că acestea nu vor avea nimic de pierdut, ba chiar de câștigat. Niciunul dintre aceste principii nu a fost vreodată respectat în vreunul dintre cele 13 parcuri naționale ale României. S-a făcut conservare doar cu drujba, deși pădurile din aceste nestemate acoperă doar 1% din suprafața țării. Au mai fost tentative legislative și promisiuni politice în trecutul apropiat însă acesta este primul proiect de lege serios pregătit și care întrunește toate exigențele științifice, sociale, economice și administrative – Gabriel Păun, președintele Agent Green.
