Guvernul României a redus cu peste 150 de milioane de euro bugetul pentru împăduriri și a micșorat ținta de la 26.760 la doar 18.000 de hectare, în ciuda datelor oficiale care arată că obiectivul inițial poate fi atins cu succes.
Asociația VanPes, organizație activă în domeniul protecției mediului, a transmis o contestație oficială către Guvernul României, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, criticând dur decizia de reducere a finanțării pentru Campania națională de împădurire și reîmpădurire din cadrul PNRR.
Contradicții flagrante între date și decizii
Potrivit documentelor oficiale obținute de Asociația VanPes de la instituțiile subordonate MMAP, realitatea de pe teren contrazice complet motivele invocate pentru reducerea bugetului. La jumătatea lunii august 2025 existau proiecte care cumulau peste 28.000 de hectare cu acord de mediu emis, iar pentru peste 6.500 de hectare se lucra la emiterea acordului de mediu.
„Este neclar de ce, în negocierile recente cu Comisia Europeană, nu s-a susținut ferm menținerea țintei de 26.760 ha și a finanțării aferente, deși semnele că prin proiectele avizate se va depăși ținta erau vizibile fără echivoc încă de la începutul anului 2025”, se arată în contestația semnată de Aurelian-Marian Vasile, președintele Asociației VanPes.
Sezonalitatea – factorul ignorat
Documentul evidențiază o problemă fundamentală în evaluarea programului: sezonalitatea lucrărilor de împădurire. Plantările se pot realiza doar în ferestre specifice – toamna târzie și iarna (octombrie-noiembrie) și primăvara timpurie (până în martie).
Analiza Asociației VanPes arată că:
- Sezonul 2022/2023: practic nu s-a plantat nimic din cauza lipsei de timp pentru obținerea avizelor
- Sezonul 2023/2024: s-a plantat foarte puțin, fiind un sezon de informare și construire a încrederii
- Sezonul 2024/2025: volumul a crescut de 4-5 ori față de sezonul precedent
Prejudicii de zeci de milioane de euro
Reducerea țintei de la 26.760 la 18.000 de hectare va lăsa 8.760 de hectare nefinanțate, generând prejudicii masive. Asociația VanPes estimează:
- Minimum 4.380.000 euro prejudiciu doar pentru costurile de pregătire (analize de sol, proiectare, memorii tehnice)
- Sume suplimentare pentru arende (până la 640 EUR/ha/an), despăgubiri pentru rezilierea contractelor, achiziții de terenuri (până la 10.000 EUR/ha)
- Zeci de milioane de euro pierderi în sectorul pepinierelor, care și-au dimensionat producția pentru 15.000 ha
Încălcări procedurale grave
Un al doilea document transmis de Asociația VanPes contestă modificarea termenului de depunere a proiectelor de la 23 ianuarie 2026 la 1 septembrie 2025, considerând această măsură ilegală.
„Modificarea încalcă art. 7 alin. (2) din Legea 52/2003 privind transparența decizională, care impune publicarea anunțului cu cel puțin 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea spre avizare”, se precizează în document.
Solicitări ferme către autorități
Asociația VanPes solicită:
- Menținerea bugetului actual sau chiar suplimentarea acestuia
- Comunicare publică transparentă privind numărul real de hectare pentru care s-au depus proiecte
- Retragerea proiectului de modificare a termenului de depunere
- Organizarea unei dezbateri publice conform legii
Amenințări cu acțiuni juridice
Organizația avertizează că va lua următoarele măsuri:
- Notificarea Comisiei Europene asupra riscului de subminare a investițiilor climatice
- Atacarea în instanță a oricărui act normativ prin care s-ar reglementa reducerea bugetară
- Solicitarea de măsuri provizorii pentru a evita prejudicierea beneficiarilor
Cazul evidențiază o problemă mai largă în managementul fondurilor europene și în comunicarea guvernamentală, unde deciziile par să fie luate în contradicție cu datele disponibile și fără consultarea efectivă a beneficiarilor. În contextul Avizului recent al Curții Internaționale de Justiție (23 iulie 2025) care subliniază obligațiile statelor de a accelera investițiile în natură și climă, reducerea finanțării pentru împăduriri pare cu atât mai inadecvată.
Context internațional și obligații climatice
Decizia vine într-un moment în care presiunea internațională pentru acțiuni climatice este la cel mai înalt nivel. Avizul recent al Curții Internaționale de Justiție din 23 iulie 2025 subliniază obligațiile statelor de a preveni prejudiciul climatic și de a proteja mediul, întărind așteptarea ca politicile publice să accelereze, nu să frâneze, investițiile în natură și climă.
România, ca membru al Uniunii Europene, și-a asumat angajamente ferme în ceea ce privește neutralitatea climatică și restaurarea ecosistemelor. Reducerea drastică a investițiilor în împăduriri pare să meargă în sens contrar acestor obiective.
Perspectivele de viitor
Cazul ridicat de Asociația VanPes pune în evidență probleme sistemice în managementul fondurilor europene și în comunicarea dintre instituțiile statului și cetățeni. Răspunsul autorităților la aceste acuzații va fi un test important pentru credibilitatea României în gestionarea programelor europene și pentru încrederea cetățenilor în instituțiile publice.
Într-o perioadă în care criza climatică necesită acțiuni decisive și investiții susținute în soluții bazate pe natură, decizia de a reduce finanțarea pentru împăduriri ridică întrebări fundamentale despre prioritățile și strategia pe termen lung a țării noastre în domeniul mediului.
Dosarul rămâne deschis, iar evoluțiile din perioada următoare vor arăta dacă argumentele societății civile vor fi luate în considerare sau dacă Guvernul va merge înainte cu decizia contestată, în pofida dovezilor că cererea pentru astfel de proiecte depășește cu mult așteptările inițiale.
