Un nou raport WWF adună zece ani de date oficiale din România, Bulgaria și Ucraina. Cifrele arată că cei mai vechi pești ai Europei, supraviețuitori ai dinozaurilor, nu reușesc să supraviețuiască plaselor ilegale.
Șase tone și jumătate de carne de sturion. 263 de kilograme de caviar. Kilometri întregi de unelte interzise scoase din apă. Acesta este bilanțul confiscărilor făcute de autoritățile din România, Bulgaria și Ucraina între 2016 și 2025, potrivit raportului „În plasa braconierilor”, publicat luni de WWF-România. În spatele acestor cantități stau cel puțin 3.366 de sturioni uciși sau capturați ilegal, cea mai cuprinzătoare estimare făcută vreodată pentru Dunărea Inferioară.
Și este o estimare prudentă. Autorii raportului subliniază că numărul real este aproape sigur mai mare, pentru că multe capturi ilegale nu ajung niciodată în statisticile autorităților.
509 cazuri documentate, patru specii sub presiune
Raportul inventariază 509 cazuri confirmate de infracțiuni care au implicat sturioni sau unelte ilegale destinate capturării lor. România conduce acest clasament trist, cu 235 de cazuri, urmată de Bulgaria cu 175 și Ucraina cu 99. WWF atrage însă atenția că cifrele nu măsoară neapărat presiunea braconajului, ci mai degrabă capacitatea de control a fiecărei țări: acolo unde se caută mai mult, se găsește mai mult.
Toate cele patru specii de sturioni care mai trăiesc în Dunăre apar în dosarele de braconaj: cega, păstruga, nisetrul și morunul. Cega este specia cu cele mai multe exemplare afectate. Printre confiscări s-au numărat și moruni de dimensiuni excepționale, de peste doi metri lungime și până la 200 de kilograme, pești care ar fi putut trăi mai mult decât un om.
Carmacele: 54.000 de cârlige pentru o singură țară
Una dintre cele mai tulburătoare concluzii vine din Bulgaria, unde autoritățile au confiscat 1.250 de șiruri de carmace în ultimul deceniu. Puse cap la cap, aceste linii cu cârlige mari depășesc 45 de kilometri și însumează aproximativ 54.000 de cârlige. Metoda este interzisă tocmai pentru cruzimea ei: peștele nu mușcă momeala, ci este agățat de corp și rămâne rănit în apă ore sau chiar zile. În contrast cu amploarea uneltelor găsite, doar 25 de sturioni au fost confiscați oficial în Bulgaria în toată această perioadă, o discrepanță care spune mult despre cât de puțin vedem din fenomenul real.
În Ucraina, scăderea numărului de cazuri înregistrate nu este o veste bună. WWF o pune pe seama războiului, care a restricționat accesul la zonele de pescuit și a redus drastic controalele în Delta Dunării și pe coasta Mării Negre.
„Un semnal de alarmă foarte serios pentru România”
„Pentru România, aceste date sunt un semnal de alarmă foarte serios. Dunărea Inferioară rămâne unul dintre ultimele refugii pentru sturionii sălbatici din Europa, iar fiecare exemplar pierdut prin braconaj reduce șansele de refacere a populațiilor”, spune Cristina Munteanu, coordonator național pentru conservarea sturionilor la WWF-România. Ea avertizează și asupra unei tentații periculoase: cantitățile confiscate pot lăsa impresia că sturionii sunt numeroși și că pescuitul ar putea fi reluat. „Populațiile rămân încă prea reduse pentru a susține o exploatare sustenabilă”, precizează Munteanu.
Soluțiile cerute de organizație sunt cunoscute de ani de zile: aplicarea fermă a legii, monitorizare constantă și cooperare reală între autorități, experți și comunitățile pescărești, care au nevoie și de alternative economice viabile.
De ce contează
Sturionii înoată în Dunăre de peste 200 de milioane de ani. Au rezistat la tot ce a aruncat planeta în ei, dar ultimele populații sălbatice din Europa depind acum de deciziile luate la București, Sofia și Kiev. Raportul integral poate fi descărcat de pe site-ul WWF-România.
Dacă acest subiect ți se pare important, distribuie articolul. Cu cât mai mulți oameni înțeleg ce se întâmplă sub apele Dunării, cu atât mai greu le va fi autorităților să privească în altă parte.
