Comisia Europeană a adoptat pe 7 iulie prima strategie pentru sectorul zootehnic din istoria Uniunii. Legea care elimină treptat cuștile pentru găini vine până la sfârșitul anului, cea pentru porci în 2027. Pentru fermierii români, întrebarea nu mai este dacă, ci cu ce bani.
Sectorul zootehnic european produce 400 de miliarde de euro pe an și dă de lucru la circa 7 milioane de oameni, în 4 milioane de ferme. Pe 7 iulie, la Bruxelles, a primit pentru prima dată o strategie proprie: Comisia Europeană a adoptat Strategia UE pentru sectorul creșterii animalelor, împreună cu un plan de acțiune pentru proteine. Documentul promite fermierilor sprijin în fața crizelor și a concurenței din import. În schimb, le cere să renunțe la cuști.
Anexa strategiei fixează și termenele. Până la finalul lui 2026, Comisia va propune revizuirea normelor pentru găinile ouătoare și puii de carne, cu eliminarea treptată a cuștilor, indicatori de bunăstare măsurabili direct în fermă, oprirea uciderii sistematice a puilor masculi și cerințe echivalente pentru produsele importate, compatibile cu regulile OMC. Până în al doilea trimestru al lui 2027 urmează propunerea pentru porci, inclusiv trecerea de la boxele individuale la creșterea în grup. Comisia spune că va analiza și instrumente de finanțare dedicate tranziției, alături de perioade de adaptare pentru fermieri.
„Faptele, nu declarațiile”
Humane World for Animals, organizația cunoscută până anul trecut ca Humane Society International, activă și în România, salută strategia, dar nu se grăbește să sărbătorească. Comisia a mai promis o dată eliminarea cuștilor, în 2021, ca răspuns la inițiativa cetățenească „End the Cage Age”, semnată de 1,4 milioane de europeni. Propunerea trebuia să apară până la finalul lui 2023. Nu a apărut.
| „Faptele, nu declarațiile, vor arăta dacă strategia Comisiei va transforma cu adevărat sectorul într-unul sustenabil și pregătit pentru viitor. Comisia Europeană și statele membre trebuie să se asigure că fermierii beneficiază de sprijin financiar și practic pentru a putea face rapid și cu încredere tranziția către sisteme de producție cu standarde mai ridicate de bunăstare.” — Dr. Joanna Swabe, director senior de afaceri publice, Humane World for Animals Europa |
Organizația mai cere un lucru pe care strategia îl ocolește: reducerea numărului total de animale crescute pentru hrană, nu doar a densității din hale, și mai multe proteine vegetale în alimentație. Documentul Comisiei merge în direcția opusă ca ton. Vorbește despre competitivitate, reziliență și excelență europeană, nu despre un sector mai mic. Negocierile din următorii doi ani se vor purta exact pe această falie.
Ce înseamnă pentru România
Potrivit unui raport al Ministerului Agriculturii din decembrie 2024, citat într-un studiu realizat de USAMV București pentru Humane World for Animals, 4,8 milioane de găini ouătoare din fermele românești trăiesc în baterii îmbunătățite. Fiecare pasăre are la dispoziție un spațiu cam cât o coală de hârtie A4. Nu își poate întinde aripile, nu poate scurma, nu poate face băi de praf. Raportat la fermele comerciale, asta înseamnă aproape 53% din efectiv, arată aceleași date.
Cuștile pierd totuși teren, încet. Ponderea păsărilor crescute fără cuști a urcat de la 36,7% în 2021 la 42,4% în 2023, potrivit studiului USAMV. Iar diferența se vede și în ou: cercetarea a găsit ouă mai grele, cu coajă mai rezistentă și mai multe proteine la găinile crescute liber sau ecologic decât la cele din baterii.
Pentru fermierii români, tranziția costă. Hale noi, echipamente noi, alt mod de lucru. Programe de finanțare există deja: AFIR a alocat peste 20 de milioane de euro prin intervenția DR-20 special pentru trecerea de la baterii la sisteme alternative, iar primele cinci ferme au fost selectate în 2024. Strategia europeană promite bani în plus, inclusiv un instrument financiar dedicat și sprijin prin Politica Agricolă Comună. Rămâne de văzut cât din promisiune ajunge efectiv în fermele de la noi.
Există și o plasă de siguranță în text, cerută insistent de fermieri: produsele de origine animală importate din afara UE vor trebui să respecte standarde de bunăstare echivalente. Fără această clauză, un ou produs ieftin într-o cușcă din afara Uniunii ar fi concurat oul european produs la standarde mai scumpe.
STRATEGIA PE SCURT
|
Ce urmează
Strategia în sine nu e lege. E o comunicare politică, iar regulile concrete vor veni prin cele două propuneri legislative anunțate, care trec apoi prin Parlamentul European și prin negocierea cu statele membre. Acolo se va decide tot ce contează: termenele reale de tranziție, banii, excepțiile. Experiența promisiunii ratate din 2021 arată că presiunea publică face diferența între un angajament și un text uitat într-un sertar la Bruxelles.
Până atunci, singurul instrument aflat la îndemâna oricui rămâne cifra ștanțată pe coaja oului: 3 pentru baterii, 2 pentru creștere la sol, 1 pentru găini crescute în aer liber, 0 pentru ecologic. Merită să o cauți data viitoare când cumperi.
Tu te uiți la codul de pe ouă? Scrie-ne în comentarii. Iar dacă ți se pare că subiectul merită discutat și în România, nu doar la Bruxelles, dă articolul mai departe.
