De la scepticism la certificarea Zero Waste: povestea primului festival vegan și zero waste din România care schimbă regulile jocului în industria evenimentelor
Cum reducem deșeurile la festival? A fost întrebarea primită de Irina Breniuc din partea unor persoane implicate în organizarea unor festivaluri precum One World, Street Delivery și WAHA. Răspunsul Irinei li s-a părut prea radical. I-au spus că ce își imaginează ea nu se poate. Acum, patru ani mai târziu, a doua ediție a festivalul Trifoi Fest pe care l-a organizat în 2023 a primit certificarea Zero Waste, nivelul Excelent. Dovada vie că „nu se poate” e doar o scuză.
Când idealismul se lovește de realitate
Este joi, cu câteva zile înainte de festival. Echipa de voluntari pictează banere pe structuri upcycled – ferestre și uși recuperate de la renovarea Malmaison care urmau să ajungă la incinerator. Ideea inițială era să picteze indicatoare pe geamuri, dar până au ajuns voluntarii cu culorile, muncitorii spărsesă toate geamurile. „Voiau să trimită cadrele la incinerator”, îmi povestește Irina. „Am luat banere de la alte festivaluri și le-am pus în cadrele de lemn rămase. Așa am făcut signalistica festivalului, inclusiv bannerul mare de la poarta de intrare în festival.„
E o metaforă perfectă pentru întregul proiect: când ceva nu merge conform planului, găsești o soluție mai bună. Zero waste nu înseamnă perfecțiune, înseamnă persistență.
Colegii ei sunt pe teren, instalează corturi, curăță terenul de iarbă. E muncă intensă, fizică, care nu apare în nicio statistică oficială. Sub 10 voluntari activi vor susține întregul festival, restul din cei 26 înscriși vor ajuta punctual. Două persoane vor sta non-stop lângă tomberoane. Două pe comunicare.
„A fost o muncă de Sisif”, recunoaște Irina.
Educația vendor cu vendor
Dar munca de pe teren e nimic pe lângă provocarea cu adevărat dificilă: vendorii de food.
„Trebuiau să respecte anexa cu cerințele impuse de certificarea zero waste pe care unii pur și simplu nu au citit-o”, explică Irina.
Un vendor a renunțat după ce a avut o ceartă cu Raluca, colega Irinei responsabilă cu contractele. Voiau să cumpere niște recipiente dintr-un hipermarket și nu era clar dacă erau din bioplastic sau din trestie de zahăr. Pentru că echipa a insistat să primească detalii despre material, vendorul a renunțat.
Altul voia să vândă suc de cătină în pungi de plastic. A renunțat când i s-a cerut să folosească ambalaje reutilizabile. „Era prea complicat pentru ei”, spune Irina.
Cel mai revelator caz: vendorul care a înțeles că el personal trebuie să taie cartoanele de la farfurii. Cu câteva zile înainte de termen, când trebuia să trimită autorizațiile la DSV, a anunțat că se retrage. Prima lui reacție fusese să ignore organizatorii. „I-am explicat că nu el taie, ci persoana care cumpără. A înțeles și a venit”, îmi spune Irina, zâmbind obosit.
Lecția? „Super util este să vorbești individual cu fiecare vendor. Să nu te bazezi pe faptul că semnează un contract și o anexă.”
Cu fiecare vendor care accepta cerințele, Irina petrecea câte o oră la telefon, verificând: ce ambalaje folosești? Cu ce le înlocuim? Unele lucruri erau imposibil de rezolvat – de exemplu, nu existau soluții viabile pentru tetrapack-ul la laptele vegan.
Frustrarea finală
Duminică seară, după festival. Irina face turul final și descoperă un tomberon ascuns în spatele zonei de food. E plin cu deșeuri nesortate. „De unde sunt?”, întreabă. „De la vendori.” Cum? Ei știau ce au semnat. Resturile lor erau mai multe decât ce generaseră toți participanții laolaltă.
Lecția amară: în contract și anexă ar fi trebuit adăugate clauze clare – vendorii să predea deșeurile pe categorii și să existe penalizări pentru nerespectare.
Dar au fost și victorii
Nu toți vendorii au fost dificili. Lorelicious a venit cu valori aliniate deja – aplicau principiile sustenabilității și în afacerea lor. Cei de la bere au venit cu pahare de sticlă pe care le spălau la fața locului. Cei cu cafea au comandat pahare sigilate pe bază de apă de la Biosector.
„Toți au încercat”, subliniază Irina. „S-a făcut conștientizare și în rândul vendorilor. Majoritatea aveau impresia că paharele din bioplastic sunt compostabile.”
La zona non-food nu au fost probleme – vendorii erau deja selectați, aliniați. Irina a refuzat mai mulți potențiali participanți care nu se încadrau în viziune.
Experiența participanților: între entuziasm și confuzie
750-850 de oameni au trecut prin festival. Unii entuziasmați: „În sfârșit un festival vegan și zero waste!” Alții… mai puțin pregătiți.
Voluntarii au întors din drum oameni care veneau cu farfuria de carton unsă cu mâncare, pe care voiau s-o arunce la hârtie. „Nu au putut sta non-stop lângă cutii”, recunoaște Irina. „Cartonul contaminat a ajuns la hârtie. Eroarea noastră: în procedura zero waste era menționat că trebuia să lipim eșantioane pe cutii. Poate dacă aveam samples mărunțite era mai ușor, pentru că oamenii nu citesc.”
Unii au înțeles și au participat activ. Și-au scos singuri cartonul din tomberonul pentru hârtie și l-au pus unde trebuia. Voluntarii le dădeau foarfeca în mână și ei tăiau.
„Experiență de neprețuit”, o numește Irina. „Au experimentat direct măsurile zero waste. Nu e teoria, e practică.”
Să punem lucrurile în perspectivă:
Un festival tradițional cu 845 participanți ar genera în medie 420-1690 kg de deșeuri (0.5-2 kg/persoană).
Trifoi Fest? 75.1 kg total. Asta înseamnă o reducere de 82-95% față de media industriei.
845 de oameni, 3 zile de festival, sub 8 kg de deșeuri care au ajuns efectiv la „gunoi”. Restul? Resurse returnate în economie circulară.
Dovada că „imposibilul” e doar o chestiune de voință și organizare. 💚
Dincolo de deșeuri: ce și-au luat oamenii acasă
Festivalul nu a fost doar despre sortare și compost. Programul includea dezbateri despre subiecte inexistente în România: descreșterea. „Cum facem să avem o descreștere care să țină cont de nevoile tuturor oamenilor, etniilor, posibilități financiare?”, era întrebarea centrală. „Degeaba te duci la cineva care nu are resurse de bază să-i vorbești despre sustenabilitate.”
Filme documentare despre metamorfoza de la distrugere ecologică spre alternative mai bune. Ateliere practice. Produse diverse care să trezească interesul pentru sustenabilitate în viața de zi cu zi.
„Din ce am auzit de la oameni, au apreciat modul organizării, punerea în practică a tuturor măsurilor zero waste”, spune Irina. „Au văzut că e posibil. Că poți să te distrezi și să nu distrugi planeta în același timp.”
Drama compostului și a toaletelor ecologice
Capitolul compost merită o secțiune separată, pentru că ilustrează perfect absurditatea birocratică din România.
ARIDA CULTUS este un furnizor de toalete uscate cu rumeguș pentru evenimente. Din discuțiile inițiale, reieșea că resturile urmau să ajungă la biodigestorul de la Săcuieni. Suna bine. Până când Irina a aflat că, în realitate, resturile erau trimise la Holcim, la co-incinerare. Iar certificarea zero waste nu acceptă nicio formă de incinerare.
Prin urmare, echipa Trifoi Fest a încercat să contacteze un alt furnizor de toalete uscate. După ce au cerut dovezi că resturile sunt compostate, compania a început să se eschiveze. „Ne-au spus că sunt importatori, că e secret de business, că nu ne pot trimite toaletele pentru că vor fi folosite fix atunci la ziua șefului”, povestește Irina. „Au refuzat să fie transparenți. Bănuiesc că nu e real ce se întâmplă, că nu fac compostare sau că nu vor să expună public o practică aflată în zona gri.”
Până la urmă, au găsit soluția împreună cu ARIDA CULTUS. Deși furnizorii ar fi vrut să le composteze pe propriul teren, legislația nu le permite. În lipsa normelor pentru legea copostului, ANPM nu-i poate amenda, dar pot lua amenzi pe regulile sanitare. Singura soluție acceptată de legislația românească? Vidanjarea sau incinerarea.
„Așadar, ce facem cu fecalele?”, întreabă Irina retoric. „Le amestecăm cu apă, pentru a epura ulterior apa. Asta e sistemul pe care l-am implementat.”
Resturile alimentare de la festival – 23 kg – au fost mărunțite și duse la compostorul comunitar. Marți după festival au mutat compostul vechi și au făcut loc pentru cel nou. S-a maturat în 6-8 luni.
Ce înseamnă certificarea Zero Waste Festival?
Anna Morrowitz, coordonatorul programului Zero Waste România, explică sistemul: „Evaluăm tot ce contează – de la planificarea pre-eveniment, minimizarea deșeurilor upstream, veselă reutilizabilă și compostabilă, marketing sustenabil, până la gestionarea downstream și evaluare post-eveniment.”
Scorul de 68 de puncte plasează Trifoi Fest în categoria de performanță „Excelent„, un nivel superior: „Certificarea recunoaște că echipa Trifoi Fest a făcut ceva serios”, continuă Anna. „Nu greenwashing, nu doar vorbe frumoase, ci măsuri concrete implementate riguros. De la selectarea locației până la educarea vendorilor și participanților.”
„Se duc foarte mulți bani spre o industrie făcută de niște jucători mari”, observă Irina. „Festivaluri mari care fac greenwashing sau goodwashing. Noi am vrut să arătăm că poți face un festival mic, autentic, cu impact real, fără să hrănești mașinăria aia.”
Provocarea? Să găsești furnizori care să înțeleagă valorile și care să susțină festivalurile mici, nu doar pe cele mari care au bani. „E o risipă pe tot lanțul”, spune Irina. „De exemplu, nici măcar nu conștientizează că brățările alea de la intrare care par din hârtie conțin și plastic și nu sunt reciclabile. Posibil să nu fie rea intenție, ci lipsă de informare”.
„Hai să-ți arăt că se poate”
Asta a fost motivația de la început. După colaborarea cu diverse festivaluri, după toate „nu se poate”-urile primite, Irina a decis să demonstreze contrariul.
Prima ediție, în 2021, a fost într-un parc public. Avantaj: acces pentru mai mulți oameni. Dezavantaj: nu au putut controla coșurile publice, deci gestiunea deșeurilor nu a fost suficient de bună.
Mutarea într-un spațiu închis pentru ediția a doua a permis control total. Colectare mai bună pe fracții, mai ales a biodegradabilului.
„Principiile economiei circulare Zero Waste a fost una dintre componentele la care nu am făcut rabat”, spune Irina. „Niciodată.”
Acum, cu certificarea în mână, Trifoi Fest devine un model pentru industria de evenimente din România. Un exemplu concret, tangibil, replicabil, primul de acest fel din România.
Ce urmează?
„Vreau să conving mai mulți organizatori că ‘nu se poate’ e doar o scuză”, spune Irina. „Da, e greu. Da, te lovești de furnizori care nu înțeleg, de vendori care nu citesc contractele, de oameni care aruncă cartonul plin de ulei la hârtie. Dar se poate.”
Și adaugă, cu o determinare calmă: „Schimbarea vine în timp. După ce te lovești de realitate de câteva ori. Important e că am început. Că am demonstrat. Că există o alternativă.”
În industria evenimentelor din România, unde „sustenabilitatea” e adesea un sticker pe un afiș, Trifoi Fest e anomalia care dovedește că altfel e posibil. Nu perfect, nu ușor, dar posibil.
Certificarea nu e doar o diplomă pe perete. E dovada că idealismul, când se întâlnește cu muncă concretă și persistență, poate schimba regulile jocului.
Sau, cum ar spune Irina: „Hai să-ți arăt că se poate.”
Festivalul Trifoi – unul dintre câștigătorii Galei dedicate sustenabilității organizate de Romania Green Building Council in 2023.
Eforturile echipei Trifoi Fest nu au trecut neobservate. În 2023, festivalul a câștigat trofeul la categoria „Campanii de educație și conștientizare privind sustenabilitatea” în cadrul Green Gala Awards, eveniment organizat de Romania Green Building Council.
📷 Fotografii: Lumea Trifoi – Trifoi Fest
🌐 Mai multe informații: facebook.com/lumeatrifoi
📧 Detalii certificare Zero Waste: [email protected]
