Reportaj de la ediția a 10-a a Romania Green Building & Finance Awards
La etajul 17, un șir lung de trofee stau aliniate lângă scena de pe care se vedea Bucureștiul de mai. Fiecare trofeu este făcut manual, din lemn și sticlă recuperate dintr-o fabrică de geamuri. Este întreaga filozofie a serii strânsă într-un singur obiect pe care îl ții în palmă: reutilizezi. Ceea ce pentru alții este deșeu devine, în mâinile potrivite, ceva de preț.
Vor fi oferite pentru cele mai bune proiecte de clădiri sustenabile din România- rezidențiale, comerciale, de renovare, de economie circulară, evaluate de un juriu independent la cea de-a 10-a ediție a Romania Green Building & Finance Awards. În sală sunt oameni care fac, zi de zi, lucruri care cer consecvență: ridică ziduri, calculează consumuri, semnează credite, certifică locuințe.
La câțiva kilometri distanță, în Parlament, se vota o moțiune de cenzură care a dărâmat guvernul chiar în acea după-amiază.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, trebuia să deschidă seara. Nu a mai putut veni. A trimis în schimb un text scurt, citit în fața sălii: tranziția către un fond construit sustenabil rămâne o prioritate, instrumentele europene sunt aici, iar colaborarea cu organizații precum Romania Green Building Council este esențială pentru a le transforma în proiecte reale.
A fost un moment cu o ironie discretă. Tocmai absența ministrului, provocată de un guvern care se prăbușea, spunea ceva despre miza serii. Politica trece. Clădirile rămân. Iar oamenii din sala aceea construiseră, an după an, indiferent cine guverna.
Gala care premiază clădirile care protejează mediul și sănătatea oamenilor
Gala RoGBC este, de un deceniu, cel mai prestigios eveniment din România dedicat sustenabilității în clădiri. Iar sustenabilitatea, așa cum o înțelege această comunitate, nu se reduce la eficiență energetică și la standardul nZEB (nearly Zero Energy Building – standard european pentru clădire cu consum de energie aproape zero n.r.). Ea înseamnă mult mai mult: măsuri de economie circulară, sănătate și bunăstare pentru cei care locuiesc acolo, o calitate superioară a mediului interior, biodiversitate, design biofilic (integrează natura n.r.), materiale durabile, transport alternativ sustenabil, măsuri de adaptare la schimbările climatice, teste de radon, monitorizarea poluării în etapa de șantier și multe altele.
Sunt lucruri pe care un cumpărător nu le vede la prima vizionare a unui apartament. Dar sunt exact lucrurile care fac diferența între o casă în care doar locuiești și o casă care are grijă de tine.
Romania Green Building Council împlinește anul acesta 18 ani. Gala lui de premii a ajuns la a 10-a ediție. Au fost evaluate 31 de proiecte, iar juriul independent, format din specialiști în clădiri verzi, finanțe sustenabile și politici publice, a recunoscut deschis că a avut o sarcină dificilă. Diferențele dintre proiecte au fost adesea de fracțiuni de punct. La final, linia dintre câștigător principal și finalist nu mai ținea de calitate, motiv pentru care toate proiectele ajunse in finală au beneficiat de o prezentare extinsă.
E un detaliu care spune mult despre unde a ajuns piața. Clădirile verzi din România nu mai sunt câteva proiecte-vitrină. Au devenit un câmp dens, în care simplul fapt de a ajunge în finală este deja o performanță.
Pentru sectorul rezidențial, cea mai cunoscută și mai robustă certificare este Green Homes, sistemul dezvoltat de RoGBC și prezent astăzi în 17 țări. De la lansare, peste 25.000 de locuințe au fost certificate sau sunt în curs de certificare prin acest program, iar valoarea totală a proiectelor a depășit 20 de miliarde de euro la nivel european. Gala aniversară de anul acesta a fost despre Green Homes.
Geotermal sub un turn de 21 de etaje
Dintre clădirile premiate, una rămâne în minte prin curajul ei tehnic. ONE HIGH DISTRICT, ansamblul ridicat de One United Properties pe Fabrica de Glucoză, este unul dintre puținele proiecte rezidențiale din România în care pompele de căldură geotermale sunt sursa principală de energie termică. Câmpul de sonde a fost integrat în însăși structura de fundare a turnurilor, încă din faza de proiectare.
Alte proiecte au mizat pe alte forme de sustenabilitate. Vienna Parkside Residence funcționează integral electric, fără racord la gaz, cu un modul fotovoltaic dedicat pentru fiecare apartament. Quartier du Nord, un proiect boutique al Comnord cu vedere la lac, își acoperă 60% din consum din surse proprii. Quartier Azuga aduce grădină urbană, zonă de compost comunitar, apă de ploaie recirculată pentru irigații, finisaje non-toxice și design biofilic. Sunt detalii care, puse cap la cap, schimbă felul în care se trăiește într-un cartier.
La Tunari, Amber Forest a primit un premiu special pentru scara ambiției sale: cea mai mare comunitate de vile certificată Green Homes și nZEB din România și primul proiect din Europa cu certificare LEED for Communities Platinum. Un oraș în oraș, cu școală, parc, centru sportiv și zonă comercială.
Sticla unui hotel din anii ’70, întoarsă în fabrică
Categoria de economie circulară a adus, poate, cea mai frumoasă poveste a serii. La Hotelul ANA Europa din Eforie Nord, o clădire ridicată în anii ’70, fațada veche de sticlă nu a ajuns la groapa de gunoi. A fost demontată bucată cu bucată, sortată cu grijă și dusă înapoi la fabrica Saint-Gobain de la Călărași, unde a reintrat în producție. 72 de tone de sticlă recuperate. 17,2 tone de dioxid de carbon evitate. Pentru prima dată în România, bucla dintre șantier și fabrică s-a închis complet pentru sticla de fațadă.
Au mai fost premiate locuri care tratează tradiția ca pe o tehnologie de vârf.
CUIB, la Iași, primul restaurant din România cu certificare Zero Waste, fondat de Asociația Mai bine, cu o rată de deviere a deșeurilor de 94,9% și peste 100 de tone de alimente salvate de la risipă și redistribuite din 2020 către oameni aflați în nevoie. Muzeul Ivan Patzaichin, ridicat din lemn, stuf și lut din Delta Dunării, primul muzeu precertificat Zero Waste. Și Raven’s Nest, un resort sub forma unei așezări țărănești din Apuseni readusă la viață, casă cu casă, cu materialele ei originale, vechi de un secol.
Au fost și finaliști pe măsură: Casa Cesianu și ONE Athénée, două restaurări de monumente istorice din inima Bucureștiului, în care patrimoniul devine cea mai pură formă de economie circulară. Zidurile care există deja sunt carbon deja cheltuit. A le păstra înseamnă a nu-l mai cheltui încă o dată.
La categoria de produse, premiile principale au mers către ISOFULG, termoizolație din vată minerală cu 100% conținut reciclat și program de recuperare la final de viață, și către Multipor ExSal Therm, un sistem pentru renovarea sănătoasă a zidurilor existente. Finalistă a fost vopseaua fotocatalitică Airlite Premium Exterior, care purifică aerul și este produsă integral cu energie regenerabilă.
Banii care fac diferența
Nimic din toate acestea nu se construiește fără finanțare. De aceea, o bună parte din seară a fost despre bani. Un panel a adunat la aceeași masă BCR, Banca Transilvania, Raiffeisen, UniCredit și Fondul Român pentru Eficiența Energiei, într-o discuție onestă despre ce înseamnă o clădire bancabilă în 2026 și cât de departe au ajuns, de fapt, ipotecile verzi din România.
Sursa foto: Romania Green Building Council
Au fost premiate băncile care au mutat lucrurile din loc. ProCredit, prin programul Pro Green, care oferă dobândă mai mică pentru locuințele certificate Green Homes, și BCR, prin Casa Mea Natura, cel mai de succes program de ipotecă verde din România, prin care în 2025 au trecut 77% din ipotecile verzi noi ale băncii. În finală a ajuns și Libra Internet Bank, prin Verde Credit. La finanțare corporativă, câștigătorii sunt Garanti BBVA și Banca Transilvania, pentru programele de finanțare a dezvoltatorilor de proiecte rezidențiale. În spatele fiecăruia dintre aceste produse sunt familii care vor plăti facturi mai mici și vor locui mai sănătos, fără să se gândească vreodată la taxonomia europeană care a făcut totul posibil.
La capitolul premii speciale, un loc aparte l-a ocupat nZEBshop, premiat pentru educație și conștientizare. Prin canalul de YouTube CASAnZEB, echipa din spatele proiectului a transformat un subiect aparent tehnic, clădirile aproape de zero energie, într-o bibliotecă video pe înțelesul oricui. 466 de videoclipuri, 28.400 de abonați și 6,2 milioane de vizualizări. Cifre care arată că există un public real, dornic să înțeleagă cum se construiește și cum se locuiește mai bine. Pentru că tranziția către clădiri verzi nu se face doar cu credite și certificări, ci și cu oameni care știu ce să ceară.
Un Stradivarius de aproape trei secole
Spre final, violonistul Răzvan Stoica a cântat la un instrument construit de Antonio Stradivari în 1729. La aproape trei sute de ani distanță, vioara sună mai bine ca niciodată. A fost, fără ca cineva să o spună cu voce tare, cea mai potrivită metaforă a serii. Lucrurile făcute bine de la început rezistă. Exact ca o clădire gândită cum trebuie.
Guvernul a căzut în acea zi. Sala de la etajul 17 a rămas plină până seara târziu, de oameni care a doua zi s-au întors pe șantiere, în bănci, în birourile de proiectare. Pentru că o vioară durează trei secole, iar o clădire făcută cum trebuie le supraviețuiește tuturor guvernelor care vin și pleacă. Asta era, de fapt, miza serii. Nu premiile, ci ce rămâne în urma lor.
