Directorul Sistemului de Gospodarire a Apelor Bistrita-Nasaud, Petru Dragan, a declarat ca nu se semnaleaza poluari masive pe raurile din judet si ca marea problema o constituie gunoaiele aruncate in apa. In cadrul campaniei ”Luna padurii” vor fi plantati peste doua milioane de puieti, in multe locuri pentru refacere si completare.
Publicat in 22 martie, 2013 cu 1 Comentariu
”Nu sunt probleme deosebite cu calitatea apei, nu au fost semnalate poluari masive sau mortalitate piscicola. Apare acea poluare periodica in zona Rodna, in urma fenomenului de furt vechi din mina, se scurg apele de mina. Este prezenta insa asa numita poluare mecanica, PET-uri, gunoaie aruncate. Sper ca odata cu deschiderea depozitului de deseuri de la Tarpiu sa scada aceste efecte poluante ale raurilor. Monitorizam zilnic punctele nevralgice. Calitatea apei este relativ buna”, a spus Petru Dragan (foto 1) la sedinta Colegiului prefectural.
El a propus ca zona de campie, cea mai afectata de seceta in judet, sa fie alimentata cu apa direct de la Colibita, subprefectul Ovidiu Frent precizand ca acest proiect va fi introdus in strategia de dezvoltare a judetului.
Inspectorul sef al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si de Vanatoare Cluj, Istrate Stetco (foto 2), a precizat ca va fi parcursa cu lucrari de impaduriri integrale o suprafata totala de 275,15 ha din care 28,3 ha sunt proprietate publica a statului si 246,85 ha proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale, urmand sa fie plantati peste 1,37 milioane de puieti. De asemenea, se vor face completari in plantatiile infiintate in fondul forestier in anii anteriori, pe o suprafata de 74,86 ha unde se vor folosi peste 370.000 de puieti din care circa 35.000 in padurile proprietate publica a statului si peste 335.000 in padurile proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale. Peste 294.000 de puieti vor fi folositi pentru completari si refaceri in perimetrele de ameliorare a terenurilor degradate infiintate in anii anteriori in raza judetului nostru. Se vor efectua completari si in perimetrul de ameliorare din Comuna Dumitrita, pe o suprafata de 58 ha, lucrare contractata de catre Consiliul Judetean si finantata din Fondul de Mediu.
Marea majoritate a puietilor folositi pentru executarea acestor lucrari sunt produsi in pepinierele proprii ale Directiei Silvice Bistrita, ale ocoalelor silvice private si in pepinierele particulare din raza judetului. In aceasta perioada, acolo unde conditile meteo permit, se desfasoara lucrari de scoatere a puietilor din pepiniere, transportul si plantarea lor in santierele de impaduriri, pentru a folosi avantajele excedentului hidric din sol determinat de topirea zapezii.
Prefectul Ioan Tintean a declarat ca in ”Luna padurii” va avea loc ”un adevarat concurs de impaduriri intre primarii si alte institutii”, in paralel cu actiunile de ecologizare a apelor.
Caius Diugan (foto 3), comisar sef la Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor, si Anton Varga (foto 4), directorul executiv adjunct al Directiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, au anuntat programul actiunilor de inspectie si control pentru perioada sarbatorilor pascale.
Pana in 10 mai, Comisariatul Judetean Pentru Protectia Consumatorilor Bistrita-Nasaud va efectua actiuni de control si supraveghere privind modul de respectare a prevederilor legale, conformitatea, modul de etichetare, prezentare si publicitate a produselor alimentare specifice sarbatorilor pascale, respectiv: carne (in special carne miel), preparate din carne, oua, vopsea de oua, produse de patiserie (cozonac, pasca, chec, fursecuri, etc.), ciocolata, produse din ciocolata, tablete si figurine pe baza de cacao si grasimi vegetale, vin, precum si actiuni de verificare a modului de etichetare, prezentare, publicitate si comercializare a pestelui, preparatelor din peste preambalate si conservelor din peste. Actiunile de control privind calitatea produselor alimentare, in special a celor specifice sarbatorilor pascale, vor viza si operatorii economici care isi desfasoara activitatea in mediul rural.
