Casa din paie care bate vilele
Casa din paie care bate vilele
Casa din paie care bate vilele

In satul Ghilea, comuna botosaneana Sendriceni, la circa sapte kilometri de orasul Dorohoi, este probabil ultimul loc unde s-ar astepta cineva sa gaseasca un exemplu de arhitectura ecologica realizat cu materiale alternative, pus in practica de un arhitect francez pentru un localnic.

Cu toate acestea pe o costisa, chiar la intrarea in sat se afla o casa mare, cu o forma neregulata, cu ferestre uriase, cu o prispa inca neterminata, cu pereti de lut, dar mai ales, cu pamant pe acoperisul plat. Casa, detinuta de un localnic din Ghilea, este o pata de culoare in peisajul dominat de locuinte inghesuite din chirpici sau cu etaj, standard, din BCA sau din caramida.
„Sa vedeti cum o sa arate dupa ce face peisagistul toata treaba si amenajeaza tot ce inseamna spatii verzi!“, spune mandru Bogdan (28 de ani), proprietarul casei, care locuieste aici din toamna anului trecut. Ridicarea efectiva a locuintei s-a intins pe durata a doi ani. Localnicii nu se mai mira. De cand vad constructia in satul lor, o denumesc simplu: casa de paie.
Cum a construit-o
Intr-adevar, casa lui Bogdan este din paie. Baloti compactati de paie, tencuiti cu lut si asezati pe o structura de lemn. De altfel, paiele compactate au devenit si in Romania, ca peste tot in Europa, o solutie de material alternativ de constructie foarte apreciat de arhitecti.
„Toti arhitectii din Bucuresti sau din strainatate carora le-am cerut sfatul mi-au spus ca, daca vreau eficienta energetica si o casa ecologica buna pentru sanatate, dar nu foarte scumpa, sa optez pentru balotii de paie“, explica Bogdan.
Proprietarul spune exact cum a luat nastere aceasta casa si, practic, cum este construita. „S-a turnat o fundatie din beton, acesta este singurul material care nu este ecologic. Peste fundatie, s-a facut o structura de lemn, bineinteles, tratata cu tot ce trebuie si ignifugata. Apoi, balotii de paie compactati, in straturi foarte groase, stivuiti, ca sa imbrace structura din lemn. Peste ei, la exterior, s-au pus cinci staturi de tencuiala de lut. Peretii din interior sunt facuti din trei straturi de chirpici si tencuiti cu lut“, explica Bogdan.

Bogdan proprietarul casei

La toate acestea, se adauga acoperisul, care este, de asemenea, cu totul deosebit. „Am cumparat o membrana mare si foarte rezistenta, asemanatoare ca forma celor pentru piscina, dar mult, mult mai rezistenta. Am achizitionat-o din Norvegia. Sub membrana, podul din lemn este sustinut de grinzi foarte groase, la vedere. Peste lemn, au fost pusi baloti de paie compactati. Practic, casa este invelita in paie. Iar la final – membrana. Peste membrana, am pus pamant, cred ca sunt doua camioane de pamant. Pe acoperis plantez. Deocamdata, am pus trifoi“, adauga proprietarul casei. Casa a fost ridicata pe un postament de butuci, pentru a preveni infiltratiile de apa, care sunt, spun arhitectii, moartea caselor din paie si lut.
Imbinare de traditional si modern
Cu o suprafata de 130 de metri patrati, casa are un design futurist, cu peretii neregulati, ferestre asimetrice si foarte mari, la fel si acoperisul. Bogdan spune, insa, ca nu este interesat de frumusetea casei, ci de eficienta ei, dar si sa fie un spatiu de locuit unde sa-ti faca placere sa imbatranesti. Totodata, spune ca acest concept cu pereti neregulati este o viziune personala.
„Asa mi-a placut sa arate. Nu ma intereseaza cat de frumoasa este. Nu stau pe dinafara si ma uit la ea. Pur si simplu, stau inauntru si vreau sa ma simt ca acasa, vreau sa-mi fie bine. Am ales ferestrele mari, fiindca ne place si mie, si sotiei sa fie lumina in casa, iar soarele imi ofera caldura gratuit prin aceste ferestre si un ambient placut in casa. Casa este extrem de eficienta din toate punctele de vedere. Este o placere sa locuiesti in ea. Este si frumoasa, mai ales dupa ce va fi gata cerdacul“, spune Bogdan.
Casa din paie de la Ghilea
Interiorul este o imbinare de traditional si modern. Se merge pe acelasi principiu: materiale ecologice combinate cu elemente moderne. „Am vrut ca totul sa fie ecologic, dar si cu influente traditionale. Si cand ma refer la traditional, ma refer la o imbinare de elemente etnice“, explica Bogdan. Daca locuinta este construita dupa modelul traditional romanesc cu lemn si lut, cu elemente de bordei traditional, uriasa soba din living, care impresioneaza la prima vedere, este tipic americana, construita de etnici maghiari.
„Soba este un «classic rocket stove», adaptata la stilul romanesc, am putea spune. Este vorba despre o soba mare lutuita, inclusiv cu o portiune pentru facut cartofi copti, de exemplu. A fost construita de mesteri din Covasna, condusi de Attila Kloszi“, spune proprietarul casei.
Interior vintage
Baia are un lavoar si un dus vintage, realizate din cupru de mesteri romi. Interiorul si mobilierul sunt dupa modelul cabanelor de munte din zona Bucovinei, cu mult lemn masiv, inclusiv parchetul, usile, scarile interioare si grinzile.
Interiorul casei este din lemn
Si daca totul este ecologic, pana si apa care curge prin instalatiile casei este apa de izvor. „Am sapat pe o zona inalta un put traditional, de unde apa, prin cadere, este angrenata sa vina in casa“, precizeaza Bogdan. Iar pana la put, Bogdan urca pe un rand de trepte, facute din busteni si piatra.
Cu imobilul asezat pe un grup de piloni din lemn, accesul se face pe o punte, bineinteles tot din lemn.
Electricitatea si instalatia de incalzire, formata din rezervoare de acumulare a agentului termic („puffer“), boiler si centrala pe lemne, sunt singurele legaturi ale locuintei cu contempora-
neitatea. ;
Cat costa casa ecologica
Dupa ce se trage linia si se face o socoteala, multitudinea de specialisti, dar si materialele folosite pentru construirea casei lui Bogdan par foarte scumpe. Proprietarul spune ca a iesit, totusi, ieftin. El precizeaza ca materialele, cel putin, sunt pomana curata. „Lemnul, pentru 130 de metri patrati – cat este suprafata locuintei – m-a costat 5.000 de euro, paiele au fost foarte ieftine, de asemenea, luate de langa Dorohoi. Lutul l-am luat chiar de pe teren. Caramizile din chirpici pentru interior, tot din aceasta zona. Cel mai mult a costat manopera, membrana de pe acoperis si tot felul de instalatii“, spune Bogdan.
Iar pretul final al casei este de 60.000 de euro. In toti acesti bani, sunt incluse materialele, manopera, instalatiile sanitare, cele electrice si de incalzire, lemnaria, usile, parchetul si geamurile. Aproape totul, in afara de mobila. Arhitectii spun ca exista variante de case ecologice mai mici si mai ieftine. Una dintre casele Prispa, de exemplu, a fost vanduta in judetul Bacau cu 45.000 de euro.
Idee pornita de la casa bunicilor
Bogdan a ajuns sa-si doreasca o casa ecologica din paie dupa experienta pe care a avut-o cu locuinte din intreaga Europa. „Am locuit si in Londra, intr-un bloc cu arhitectura moderna, facut cu materiale moderne. Simteam ca ma sufoc. In Spania, am locuit intr-o casa din caramida. Nici aerul nu era cum trebuie si nici felul cum se incalzea sau se racorea casa. Cand ma intorceam la bunicii de la tara, ma simteam cu totul nou in casa de chirpici. Atunci, am decis ca vreau o casa ca pe vremea bunicilor: din materiale ecologice. Nu as inlocui pentru nimic in lume aceste materiale – lut, paie si lemn“, sustine Bogdan.
Protectie impotriva incendiilor
Cat despre indoielile unor arhitecti cu privire la rezistenta casei si mai ales la pericolul reprezentat de foc la o casa de paie si lemn, Bogdan spune ca riscurile sunt aceleasi pentru toate tipurile de case.
„Daca esti atent si faci tot ce trebuie, nu ai nicio problema. Trainicia caselor de lut este recunoscuta. Tin minte o casa batraneasca a bunicilor, facuta din lut si din lemn. Cand au daramat-o, abia au dat-o jos cu buldoexcavatorul. Iar la foc, lutul se intareste“, spune Bogdan.
Totodata, locuinta lui Bogdan este dotata cu sisteme de alarma contra incendiilor, plus un sistem inovator de protejare a instalatiei electrice. Firele electrice au o dubla teaca metalica si sunt trecute prin pereti. „Protectia o reprezinta in principal o inventie de-a mea: firele sunt bagate printr-un tub de lut, destul de gros. Chiar daca ar lua foc, flacara nu s-ar putea propaga, dincolo de acel tub de lut“, spune botosaneanul.
Eficienta energetica maxima
Atuul casei lui Bogdan este, in primul rand, independenta energetica. Este nevoie de foarte putin combustibil pentru incalzire, pozitia si, mai ales, materialele casei ajutand la incalzirea acesteia in mod natural. „In primul rand, o casa din lut si paie, asa cum mi-au spus si arhitectii si cum am observat si eu, are o eficienta energetica foarte mare“, spune Bogdan.
Soba de tip ”rocket stove”
El explica principiul acestei eficiente energetice: lutul din pereti absoarbe caldura si o distribuie uniform in casa, astfel incat izolarea cu paie si lut este impecabila, iar caldura este tinuta in casa. „Spre deosebire de alte case din materiale conventionale de constructie, caldura este pastrata fara a face focul chiar si 24 de ore, tocmai fiindca peretii o inmagazineaza. Si nici nu creeaza acea impresie de caldura care vine direct din sursa. Este uniforma, placuta, care te inconjoara. Cand au fost gerurile mari din iarna aceasta, eu nu simteam nimic in casa, fara vreun efort suplimentar de incalzire“, spune Bogdan.
Costuri mici la incalzire
Eficienta energetica a casei din paie este de 35,5 wati pe metru patrat, la o temperatura de minus 25 de grade Celsius afara. Prin comparatie, la o casa din BCA cu aceeasi suprafata, spune Bogdan, eficienta energetica este aproape la jumatate. In timpul verii, efectul este contrar, casa fiind racoroasa, chiar si la temperaturi foarte ridicate.
Proprietarul spune ca iarna costurile cu incalzirea sunt modice. Daca foloseste lemne cumparate la tona din sat, incalzirea ajunge la cinci lei pe zi. Cu brichete speciale din lemn, cumparate de la magazinele de specialitate, costul se ridica la opt lei pe zi. Cu alte cuvinte, incalzirea cu brichete ceva mai scumpe, intr-o luna geroasa, cu o temperatura in casa de 22 de grade Celsius, il costa pe Bogdan 240 de lei. ;
„Casele se fac cu specialisti“
„Conceptul acestei case a fost realizat in mare parte de mine. Asa cum mi-am dorit“, spune din capul locului Bogdan. Proprietarul a avut, insa, un ajutor substantial din partea unor experti in arhitectura si constructii. Imobilul a fost inclus in Prispa, un proiect-pilot pentru revitalizarea modului de viata rurala din Romania, prin care locuintele sunt adaptate contextului romanesc, folosindu-se in special materiale ecologice. In acest proiect este implicat si Ordinul Arhitectilor din Romania, dar si arhitectii din tarile Europei. Unul dintre acesti arhitecti straini, francezul Pierre Bortnowski, a venit la Ghilea, langa Dorohoi, pentru a construi casa.
„Pierre a fost cel care a coordonat santierul de aici. El a colaborat mult cu Marius Soflete, inginerul de structura de la Prispa. Au colaborat si alti specialisti: Anamaria Florescu – pe partea de electricitate, Catalin Gauloiu – la instalatii termice, Marian Avasiloaiei – la sanitare.Totul s-a facut la modul profesionist, cu multa atentie si pe baza unor proiecte foarte bine realizate“, spune Bogdan.
De altfel, casa de langa Dorohoi a fost prezentata anul trecut in cadrul unui eveniment numit „Arhiterra“, destinat arhitecturii ecologice, care a avut loc la Bucuresti. Proprietarul casei spune ca nicio locuinta nu ar trebui facuta fara experti. „Este ceva mai scump daca platesti specialisti, dar trebuie sa te gandesti ca este vorba despre casa ta si ai vrea sa fie asa cum ti-o doresti, sa fie durabila si mai ales placuta. Specialistii sunt cei care pot garanta astfel de facilitati“, spune Bogdan.
Calcularea peisajului
Prin proiectul Prispa, botosaneanul a beneficiat de cei mai buni specialisti. Pana si pozitionarea casei a reprezentat un adevarat act stiintific. „Lucrul cel mai frumos la aceasta casa este peisajul din jurul ei. Am realizat si o prispa in jurul casei“, spune despre asezarea locuintei, pentru sporulcasei.ro, arhitectul Pierre Bortnowski.
La orientarea ei si la pozitionarea pe suprafata de teren, a lucrat peisagistul Nicolas Triboi. Acesta a calculat exact cum ar trebui amenajat tot peisajul din jur. „Specialistul peisagist a facut un plan uluitor aici. Va fi un iaz cu ponton, chiar langa casa. A planificat unde va fi livada, ce tipuri de pomi, alei, flori si ferestre in vegetatie, pentru a fi observata casa“, spune proprietarul locuintei din paie.
Si arhitectul coordonator, francezul Pierre Bortnowski, sustine ca este esential ca specialistii sa stea pe santier. „La o astfel de casa, momentele esentiale sunt montarea balotilor si realizarea tencuielilor, cand este obigatoriu sa fii pe santier. Cine nu vrea sa fie in santier, sa faca cu BCA, nu cu baloti din paie“, preciza Pierre Bortnowski la momentul construirii casei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here