Zeolitii poseda o serie de proprietati generale cu totul specifice (originale), determinind astfel o grupa aparte. Cercetarile rontgenometrice arata ca structurile lor cristaline sunt formate din retele tridimensionale, alcatuite din tetraedri de aluminiu, siliciu si oxigen care se deosebesc de alte structuri tridimensionale prin aceea ca in ele golurile sunt reprezentate prin canale mai largi. Un asemenea schelet cristalin contine in sine molecule de apa slab legate. Prin incalzire lenta apa poate fi eliminata treptat, fara a se distruge intreaga structura cristalina. Este de remarcat ca apa eliminata in felul acesta poate fi din nou absorbita ajungandu-se pana la cantitatea initiala sau poate fi inlocuita cu molecule ale unor altor corpuri (hidrogen sulfurat, alcool etilic, amoniac etc.), iar mediul cristalin isi pastreaza omogenitatea; in mod corespunzator se schimba numai proprietatile optice. Continutul in apa din zeoliti este deci firesc sa fie o marime variabila, depinzand de conditiile exterioare (temperatura si tensiunea vaporilor de apa din mediul inconjurator). Asa numita apa zeolitica se deosebeste de apa de cristalizare tocmai prin faptul ca prin incalzire ea se elimina, nu prin salturi la anumite temperaturi, ci treptat.
zeoliti

O alta particularitate caracteristica, foarte pronuntata la majoritatea zeolitilor, este usurinta cu care are loc schimbul dintre cationii mineralelor (care echilibreaza sarcina negativa a scheletului anionic) si cationii din solutia cu care mineralul vine in contact. Cationii eliberati se gasesc in golurile din retelele zeolitilor, eliminarea lor facindu-se fara modificarea structurii cristaline. Aceasta proprietate este folosita mai ales la utilizarea zeolitilor pentru dedurizarea apelor dure.

In contrast cu structurile feldspatilor, caracterizate prin structurile tridimensionale mai compacte, in care fiecare celula ,,egala” este ocupata prin cationi in retelele cristaline ale zeolitilor, spatiile libere nu sunt integral si omogen ocupate de cationi. Comparand analizele chimico-structurale reiese ca in afara tipului de substituire a cationilor intilnit la feldspati, la zeoliti exista si un alt tip de inlocuire. ln aceste cazuri, sarcina totala a cationilor inlocuiti este egala cu sarcina cationilor inlocuitori, aproximativ egali ca dimensiuni, desi totusi numarul ionilor este diferit; deci, scheletul mineralelor zeolitice contine o rezerva de spatiu pentru acest fel de substitutie.
Prin comparatie cu alumosilicatii anhidri, mineralele din grupa zeolitilor se caracterizeaza prin: duritate mai mica, greutate specifica mai mica, indici de refractie mai mici, atac chimic mai usor la actiunea acizilor. Majoritatea zeolitilor se umfla la incalzire.

Proprietatile zeolitilor naturali isi gasesc utilizarea in domenii extrem de diferite, cum sunt:

  • Protectia mediului;

  • Ingrasamant pentru animale;

  • Supliment nutritiv pentru plante;

  • Filtre pentru purificarea apelor reziduale si radioactive;

  • Nisip pentru filtre;

  • Materiale de constructii;

  • Curatarea mediilor contaminate cu produse petroliere;

  • Absorbant pentru asternutul animalelor de companie;

  • Material pentru slefuit suprafetele metalice;

  • Praf de curatat;

  • Combaterea mirosurilor neplacute;

  • Transport coloidal;

  • Suport pentru catalizatori in rafinarea petrolului;

  • Medicina umana;

  • Obtinerea hartiei…de calitate superioara;

  • Prelungirea timpului de pastrare a alimentelor;

  • S.A.M.D.

Sursa: Clinolit.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here