Ce spun experţii despre sistemul de gestionare a deşeurilor din judetul Hunedoara
Ce spun expertii despre sistemul de gestionare a deseurilor din judetul Hunedoara
Ce spun expertii despre sistemul de gestionare a deseurilor din judetul Hunedoara

In urmatoarea perioada, vor fi organizate licitatiile pentru desemnarea operatorilor care vor functiona la deponeul ecologic de gunoi de la Barcea Mare. Autorizatia de construire a obiectivului a fost eliberata, sustine Dorin Gligor, vicepresedintele CJ Hunedoara, ca atare, investitia poate demara in forta. Pentru a afla mai multe amanunte in legatura cu proiectul cofinantat cu fonduri europene, am discutat cu Ioan Prip, directorul executiv ADI – Deseuri Hunedoara, Alexei Atudorei, expert tehnic, membru in conducerea Asociatiei Internationale a Deseurilor Solide si Calin Trelea, expert institutional in cadrul acestei investitii.
– De ce s-a ajuns sa se imparta judetul in patru zone, pentru organizarea licitatiilor care sa desemneze operatorii care vor presta in aceste zone?
Alexei Atudorei: Proiectul de management integrat al deseurilor se face pe baza unor legi, ghiduri, care iau in considerare date existente, anumite criterii. Este vorba despre numarul populatiei, densitatea pe kilometru patrat, cantitatea de deseuri generate de cetateni, infrastructura existenta, veniturile populatiei si plata pe care trebuie sa o faca pentru acest serviciu. Conditia de baza de la care se pleaca este suportabilitatea populatiei, care este de 1,8 la suta din veniturile celor mai saraci (deci la cea mai mica). S-a incheiat un contract intre Ministerul Mediului, o firma din Grecia si alta din Bucuresti, astfel incat s-a ajuns la concluzia ca in judetul Hunedoara se preteaza sa functioneze patru zone de unde operatorii vor colecta deseurile si le vor transporta la deponeul de la Barcea Mare. Asta, tinand cont de toate cele amintite, dar si de distantele care trebuie parcurse de masinile care transporta gunoiul la deponeu, de caile de acces catre acesta si, mai ales, de cele patru statii de sortare si transfer existente deja in fiecare din aceste patru zone, care au fost construite prin Programul PHARE.
– Care este relatia dintre Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara – Deseuri Hunedoara si primariile din judet, in cadrul proiectului? Cine este, de fapt, beneficiarul investitiei?
Ioan Prip: Beneficiarul acestui proiect este, temporar, Consiliul Judetean Hunedoara. Era necesara o asociere intre toate unitatile administrativ-teritoriale din judet, astfel ca s-a constituit (Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara – Deseuri (ADI). Tehnic, daca nu avea conditia sa existe ADI-Deseuri, nu se putea semna contractul pentru fondurile europene necesare realizarii deponeului ecologic de gunoi de la Barcea Mare. Cele 69 de unitati administrativ teritoriale (adica municipiile, orasele si comunele din judet) plus Consiliul Judetean, au fiecare cate un vot in ADI-Deseuri. Contractul de finantare a fost semnat de catre Consiliul Judetean, ca beneficiar temporar, vizat de ADI, in numele si pe seama unitatilor administrativ teritoriale membre ale asociatiei. Adica, populatia este beneficiarul investitiei. Proiectul are doua etape: una de inchidere a deponeurilor neconforme. Acestea sunt gropile de gunoi de la Petrila, Aninoasa, Lupeni, Hateg, Calan, Hunedoara, Uroi-Rapoltu Mare, Deva si Orastie. Groapa de la Brad s-a inchis mai devreme. Dintre gropile vechi, sunt inchise cea de la Calan (n.r. chiar ieri s-a finalizat procesul de inchidere a gropii) si de la Hunedoara. Celelalte sunt in faza avansata de inchidere. Dupa asta, urmeaza partea de constructie a unei statii mari de transfer si de sortare in Valea Jiului si, fireste, constructia deponeului central, a carui prima celula, platita cu fonduri europene, trebuie finalizata pana la sfarsitul acestui an. Apoi, tot pana la sfarsitul anului, trebuie facuta selectarea operatorilor pentru administrarea deponeului central si a celor care vor colecta deseurile. Pentru deponeul central, selectia o face Consiliul Judetean Hunedoara, iar ADI se va ocupa de selectarea operatorilor care colecteaza gunoiul in cele patru zone in care s-a impartit judetul.
– Ce se intampla in cazurile in care o unitate administrativ teritoriala vrea sa se retraga din acest proiect, chiar daca ramane membru al ADI Hunedoara? Avem exemplul Primariei Hunedoara, a carei conducere a declarat ca si-a infiintat propriul serviciu de salubritate, vor sa-si construiasca propria statie de compost si sa-si transporte singuri gunoiul la deponeul de la Barcea. Adica, nu sunt de acord ca un colector zonal sa opereze pe raza municipiului.
Calin Trelea: In cazul municipiului Hunedoara, situatia reprezinta o criza, pentru ca acolo, societatea de salubrizare a intrat in insolventa. Cei de la Hunedoara au decis sa-si infiinteze un serviciu de salubrizare, desi consilierii locali au votat o hotarare prin care isi asumau participarea la acest proiect. De fapt, intreaga investitie a fost conceputa pe baza unor date, numarul populatiei, cantitate de deseuri etc. Acum, daca alesii din municipiul Hunedoara s-au razgandit si nu mai vor sa ia parte la proiect, ca sa depoziteze deseurile la deponeul de la Barcea vor trebui sa plateasca un pret enorm. In plus, toate investitiile facute pentru municipiul Hunedoara, vor trebui rambursate de catre hunedoreni Uniunii Europene. Banii nu ii ia nici ADI, nici Consiliul Judetean. Vorbim de urmatoarele sume: valoarea inchiderii gropii de gunoi, de 10 milioane de lei, o cota de 15 la suta din investitie deponeului de la Barcea Mare, care se ridica la 94 de milioane de lei, 15 la suta din investitiile in pubele. Una peste alta, daca nu mai vrea sa participe la proiect, Consiliul Local Hunedoara va trebui sa plateasca aproximativ 10 milioane de euro.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here