Imaginea a fost preluată de pe: https://www.indiachinainstitute.org/2015/10/22/new-pulitzer-center-book-ecological-civilization-in-china/
Imaginea a fost preluată de pe: https://www.indiachinainstitute.org/2015/10/22/new-pulitzer-center-book-ecological-civilization-in-china/

În China, industrializarea a pus o presiune semnificativă pe mediul înconjurător. Vreme de decenii, China a fost țara cu cea mai rapidă creștere economică din lume, creștere alimentată de o industrie grea care a transformat-o în cel mai mare generator de gaze cu efect de seră al planetei. Degradarea mediului înconjurător a iscat numeroase proteste publice pe plan intern, însă dorința de a ajunge din urmă Occidentul a prevalat în fața acestei preocupări. Efectele acestei ambiții au costat viața a milioane de oameni, estimându-se că, doar în 2013, pe fondul poluării atmosferice, au murit peste 1,6 milioane de oameni. Conform unui raport al Greenpeace, poluarea apei a atins de asemenea un nivel alarmant, în condițiile în care peste jumătate din apa râurilor importante din opt provincii chineze este considerată începând cu 2015 „improprie contactului cu oamenii”.

Astăzi China încearcă să se repoziționeze ca putere „verde”. După multe critici, guvernul chinez a declarat public război împotriva poluării anunțându-și intenția de a crea o „civilizație ecologică”. În mod tradițional, problema poluării în China a fost cauzată de industria grea. Fiind pe punctul de a-și ajusta economia către un model bazat pe consum, China speră să reducă povara asupra mediului. Însă, cu orașe de dimensiunile unor țări europene medii și o populație din ce în ce mai dornică să consume, China se află în fața unei noi dileme: ce să facă cu deșeurile municipale generate de consumerism?

În anii 2000, majoritatea populației în China era concentrată, încă, în zonele rurale; în 1990 doar 26% dintre chinezi trăiau în orașe, conform estimărilor oficiale. Deceniile care au urmat s-au concretizat într-o urbanizare progresivă remarcabilă, 56,1% dintre chinezi ajungând să trăiască în orașe (conform anuarului statistic al Chinei din 2016). Însă odată cu orașele vin și deșeurile – conform Băncii Mondiale, China devenise, încă din 2004, cel mai mare generator de deșeuri solide municipale pe plan mondial!

În China, deșeurile fie ajung la gropile de gunoi (60,16%), fie sunt incinerate (29,84%) ori sunt eliminate fără tratare prealabilă (8,21%), aceste proporții modificându-se de la an la an. Pentru că gropile de gunoi nu mai pot ține pasul cu nevoile orașelor în continuă dezvoltare, trendul eliminării deșeurilor prin incinerare este în creștere. Unele voci afirmă că incinerarea este mai eficientă din punct de vedere economic, pentru că reduce atât volumul deșeurilor, cu până la 90%, cât și greutatea acestora, cu până la 70%. Astfel, se economisesc suprafețele întinse de teren, în timp ce, în urma procesului de incinerare, se obține și energie electrică.

Cum funcționează o instalație de tipul energie-din-deșeuri, imagine preluată de pe: https://juanjogabina.com/2011/02/23/un-plan-para-vaporizar-la-basura-de-portland-y-producir-gas-i/

Instalațiile de tipul energie-din-deșeuri s-au răspândit rapid în orașele în continuă dezvoltare ale Chinei. Deși guvernul chinez a încercat să promoveze aceste centrale ca fiind un mod curat și eficient de „a scăpa” de deșeuri, societatea civilă s-a opus adesea construirii de noi astfel de instalații, din teama că acestea vor crește și mai mult nivelul poluării. Drept urmare, au izbucnit numeroase proteste în toată China, din provinciile Hubei, Hunan, Guandong, până în Hainan, precum și în alte părți ale Chinei, unde mii de oameni au militat împotriva planurilor privind construirea unor noi incineratoare.

Conform prevederilor celui de-al „13-lea Plan Cincinal cu privire la construcția unei infrastructuri de tratare „curată” a deșeurilor menajere urbane”, China a promis să reducă la 43% proporția deșeurilor care ajung la gropile de gunoi și să crească la 54% proporția de deșeuri tratate prin incinerare, ori chiar la 60% în zona dens populată din est. Obiectivul este creșterea capacității de incinerare la o capacitate de 442.200 de tone pe zi până la sfârșitului celui de-al 13-lea Plan Cincinal. Unii analiști estimează că incinerarea deșeurilor solide ar putea ajunge chiar și la o capacitate de 591.400 de tone pe zi în 2020, față de 235.200 de tone pe zi cât era în 2015.

Number of incineration plants and designed treatment capacity for WTE incineration in China. (Source: China Statistical Yearbook 2004–2016), imagine preluată de pe: https://www.researchgate.net/figure/Number-of-incineration-plants-and-designed-treatment-capacity-for-WTE-incineration-in_fig1_317275439

Pe 18 iulie 2018, Wuhu Ecology Center a publicat cel de al patrulea raport pe tema  „Dezvăluiri cu privire la cele 359 de instalații de incinerare a deșeurilor municipale”. Conform raportului, în China se găsesc actualmente 359 incineratoare de deșeuri, în 29 de provincii, municipalități sub administrarea directă a guvernului și regiuni autonome. Neoficial, experții cred că până în 2020 China va deține peste 500 astfel de incineratoare, deși această informație nu a fost făcută încă publică de funcționarii guvernamentali. Pe de altă parte, se așteaptă ca numărul gropilor de gunoi să crească până la aproximativ 2.400, pentru ca mai apoi să scadă lent până la 2.000, pe măsură ce unele dintre acestea vor atinge în curând punctul de saturație.

Această abordare are capacitatea de a genera un potențial dezastru ecologic. Instalațiile de tipul energie-din-deșeuri sunt, în mod greșit, promovate drept soluții ale economiei circulare. Argumentul cel mai des folosit este acela că în procesul de ardere a deșeurilor orașele pot recupera o parte din energia folosită, transformându-o în energie electrocă. Însă realitatea este cu mult mai complexă.

Incinerarea nu elimină deșeurile, ci doar le reduce volumul. Astfel, pentru fiecare tonă de deșeuri arsă rezultă circa 0,3 tone de cenușă de vatră. Chiar dacă 90% din această cenușă nu este toxică (cenușa de vatră colectată la baza furnalului), restul de 10% este considerată a fi un deșeu hazarduos, extrem de toxic (denumit cenușă volantă).

Substanțele poluante rezultate în diversele stadii ale procesului de incinerare a deșeurilor includ: levigat, cenușă de la economizoare și boilere, reziduuri de la instalațiile de tratare a fumului și cenușă volantă.

Tehnologia energie-din-deșeuri nu este prietenoasă cu mediul pentru că necesită temperaturi foarte înalte, care maximizează producerea de dioxină. Acest lucru face ca aceste tehnologii să fie incompatibile din punct de vedere tehnologic cu reducerea emisiilor de dioxină.

Dioxina este un poluant organic persistent care poate intra cu ușurință în lanțul trofic și se remarcă prin toxicitatea sa. Pentru a împiedica eliberarea sa în atmosferă se folosesc filtre sofisticate, încă nicio tehnologie din prezent nu poate opri formarea dioxinei, care un produs natural al procesului de combustie. Dioxina este prezentă în cenușa volantă, alături de alte substanțe periculoase precum furani, metale grele și nanoparticule.

Din acest motiv, gestionarea cenușii volante este extrem de importantă. Chiar și în țările cele mai avansate din punct de vedere tehnologic, cenușa volantă este depozitată, în principal, în saci impermeabili plasați în depozite „speciale”, precum minele de sare din Germania. Alte țări încearcă să „stabilizeze” cenușa prin amestecarea acesteia cu alte substanțe, cum ar fi cimentul, pentru producerea unor blocuri solide care pot fi folosite în construcții, la pavarea trotuarelor etc.

Pavele din ciment cenușă voalantă. Sursa imaginii: Wikipedia.

În China, eliminarea substanțelor poluante se face, în principal, prin depozitarea la gropile de gunoi. Conform celui de-al 13-lea Plan Cincinal, dacă o provincie nu are destul teren pentru a institui noi gropi de gunoi, reziduurile rezultate în urma procesului de incinerare a deșeurilor (incluzând cenușa voalantă) vor trebui depozitate în provinciile învecinate care vor fi „încurajate” să construiască instalații centralizate de tratare și depozitare a acestora, prin intermediul demarării unor proiecte regionale comune.

Așa cum arată raportul întocmit de Wuhu Ecology Center, situația este extrem de îngrijorătoare, întrucât, chiar dacă există unele reglementări privind controlul cenușii volante, implementarea lasă de dorit. În multe cazuri, cenușa toxică este aruncată împreună cu deșeurile obișnuite la gropile de gunoi, fără nici un fel de supraveghere ori semnalizare adecvată. Raportul mai afirmă că legea mediului din China prevede ca instalațiile de incinerare a deșeurilor ar trebui să fie incluse pe lista principalele unități responsabile pentru emisiile de substanțe poluante și că este necesar ca aceste instalații să facă publice, periodic, informații cu imapct de mediu. În practică, aceste informații nu sunt făcute publice în mod voluntar, iar obținerea lor este un proces dificil.  

Deși tentant la o prima vedere, mitul energie-din-deșeuri este unul periculos pentru China. Abordarea actualului Guvern dă undă verde unei industrii poluante, evaluată la circa 16,3 miliarde de dolari, care va avea nevoie de cel puțin 15 ani pentru a-și recupera investițiile.

Incinerarea este o soluție pe termen scurt, capabilă să producă daune extrem de severe mediului înconjurător. Mai mult decât atât, incinerarea nu elimină proliferarea gropilor de gunoi. Ceea ce face, însă, este să le umple cu deșeuri reziduale de 10 ori mai dăunătoare și mai toxice decât deșeurile obișnuite, care pot genera în timp o catastrofă ecologică.

Investițiile în instalațiile de tipul energie-din-deșeuri sabotează eforturile tranziției către o economie circulară, curată, bazată pe principiile „zero deșeuri”.

Aceasta reprezintă o traducere a articolului intitulat: China is burning away its ecological future, scris de către Andreea Leonte, și publicat în Foreign Policy pe 26 martie, 2019. Pentru orice neconcordanță între versiunea în engleză a articolului și prezenta traducere, va prevala versiunea originală, în engleză, a articolului, disponibilă aici: https://foreignpolicy.com/2019/03/26/china-is-burning-away-its-ecological-future/.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here