Un grup de parlamentari a initiat modificarea Legii 46/2008 – Codul silvic (inregistrat PLx.573 din 31.10.2011 ). Coalitia de Mediu atrage atentia asupra faptului ca, pe langa intentiile pozitive si necesare de modificare a Codului Silvic, schimbarile propuse, alaturi de unele amendamente introduse de-a lungul dezbaterilor la nivelul Comisiei pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice, ca si Comisie de specialitate a Camerei Deputatilor, vor crea cadrul legal pentru degradarea padurilor Romaniei, odata cu abandonarea principiilor de gospodarire responsabila a acestora.
Coalitia de Mediu si WWF-Romania si-au oferit, in nenumarate randuri, disponibilitatea si expertiza, pentru a sprijini eforturile Comisiei de specialitate de a crea o legislatie moderna, europeana, care reglementeaza gestionarea padurilor. Drept raspuns, autoritatile le-au interzis ONG-urilor sa mai participe la dezbateri si toate solicitarile ulterioare trimise catre Comisie au ramas fara raspuns. Desi WWF-Romania a depus o lista consistenta de observatii si propuneri la Comisia de specialitate, acestea nu se regasesc in raportul final transmis plenului Camerei Deputatilor.
Coalitia de Mediu si WWF-Romania atrag atentia asupra anumitor propuneri de modificare/completare care vor avea un impact negativ asupra gestionarii padurilor din Romania.
1. Prin modificarile aduse articolului 59 sunt incalcate flagrant principiile unei gospodariri durabile a padurilor, pe care tara noastra si le-a insusit pana acum. Se va fi permite, astfel, exploatarea posibilitatii de produse lemnoase aferenta celor 10 ani de aplicare a prevederilor amenajamentului in 9, 5 sau chiar intr-un singur an (singurul factor limitativ fiind posibilitatea absorbtiei pe piata a masei lemnoase). In acest mod se da, practic, unda verde pentru epuizarea padurilor Romaniei, pentru a raspunde cererii tot mai mari de masa lemnoasa; vom asista, astfel, la abdicarea de la “principiul solidaritatii intre generatii”
2. In ciuda faptului ca Fondul forestier in Romania ocupa o suprafata mai mica de 1/3 din teritoriul tarii (27,3%), sub nivelul mediu al Uniunii Europene, care este de aproximativ 36% si, mai mult decat atat, repartizarea fondului forestier national pe regiuni de dezvoltare si judete este neuniforma, prin modificarile aduse Art. 7 alin. (4) sau Art. 47 alin. (3) se creeaza posibilitatea scoaterii de suprafete din fond forestier intr-un cadru necontrolat, ceea ce incalca principiile care stau la baza gestionarii durabile a padurilor.
3. Conservarea biodiversitatii ecosistemelor forestiere este slab sustinuta in propunerea legislativa, fiind necesar ca in Codul Silvic sa fie precizate in mod clar care sunt parghiile de ocrotire si mentinere a acesteia.
4. Modificarile propuse la art. 16 vor avea efecte asemanatoare cu greselile din perioada celui de-al doilea val al retrocedarii padurilor (2001-2005), masuri de care se leaga, in mare masura, degradarea a peste 400.000 mii ha de padure. Pentru a se evita acest dezastru, Codul Silvic trebuie sa pastreze criterii clare, fara echivoc, privind obligativitatea preluarii in administrare sau asigurarii de servicii silvice, dupa caz, la cererea proprietarilor si pe baza de contract, conform principiului teritorialitatii.
5. Indeplinirea functiilor de protectie a padurilor impune implementarea de practici silviculturale restrictive, in anumite situatii fiind excluse orice gen de interventii. Una dintre principalele cauze pentru nerespectarea cerintelor unei gospodariri adecvate a padurilor este faptul ca pierderile suferite de proprietari prin restrictiile impuse nu sunt compensate, astfel incat acestia sunt singurii care depun eforturi pentru conservarea padurilor, inclusiv de ordin financiar.
6. In mod evident, suportarea contravalorii efectelor functiilor de protectie (Art. 15 alin (5) lit. c.) pentru padurile proprietate publica a UAT si privata, trebuie sa ia in considerare si beneficiarii directi sau indirecti ai serviciilor de mediu sau sociale, mai ales daca pe seama acestora se realizeaza profit (ex. constructii hidroelectrice, pastravarii, complexe turistice, etc). In acest sens este necesara creearea suportului legal pentru elaborarea studiilor/metodologiilor de calcul ce urmeaza a fi aprobate de autoritatea publica care raspunde de silvicultura.
Avand in vedere punctele si argumentele enumerate mai sus, Coalitia de Mediu lanseaza un apel catre initiatorii acestui demers legislativ, catre membrii Camerei Deputatilor din Parlamentul Romaniei, societatea civila si mass-media, pentru realizarea unui efort comun, in vederea stoparii Propunerii legislative de modificare si completare a Codului Silvic. Coalitia de Mediu solicita elaborarea, intr-un mod transparent, a unei legi organice, vitale nu numai pentru prezentul tarii, ci si pentru viitoarele generatii.
O tara preocupata de bunastarea cetatenilor vede in resursele naturale un beneficiu pe termen lung si nu o sursa de venit pe termen imediat. Padurile nu reprezinta doar o sursa de lemn cu potential economic, ci ofera nenumarate beneficii, vitale pentru cetatenii oricarei tari; aceste beneficii sunt complet ignorate in propunerea de modificare care pune astfel in pericol perspectivele de dezvoltare a Romaniei.
Pentru mai multe informatii va rugam contactati:
Costel Bucur, Coordonator programe forestiere WWF-Romania, [email protected], tel 0727 227 223
Organizatiile semnatare:
1. WWF- Romania
2. Asociatia Actiune Civica Directa
3. Asociatia ALMA-RO
4. Asociatia EcoAssist
5. Centrul pentru Politici Durabile ECOPOLIS
6. Fundatia ECO-CIVICA
7. Viitor Plus – Asociatia pentru Dezvoltare Durabila
8. Actiunea Ecologica Romana
9. Amoeba Eco Center
10. Asociatia 22 Decembrie 1989
11. Asociatia Agent Green
12. Asociatia AGORA – Grup de Lucru pentru Dezvoltare Durabila
13. Asociatia ARIN
14. Asociatia Biosilva
15. Asociatia Brasovul Verde
16. Asociatia Centrul pentru Strategia de Dezvoltare Durabila
17. Asociatia de Ecoturism din Romania
18. Asociatia de Hidroecologie si Bioclimatologie
19. Asociatia de Turism si Ecologie Caltun – Club UNESCO
20. Asociatia Ecologica Turismverde
21. Asociatia Ecologie-Sport-Turism
22. Asociatia Ecologista „Floare de Colt”
23. Asociatia EcoPrut
24. Asociatia Ecouri Verzi
25. Asociatia Greeninitiative
26. Asociatia Grupul Milvus
27. Asociatia Heidenroslein
28. Asociatia Iubim Natura
29. Asociatia Mai Bine
30. Asociatia MaiMultVerde
31. Asociatia pentru Dezvoltare Durabila Dunarea de Jos
32. Asociatia pentru Dezvoltare Durabila Timis
33. Asociatia pentru Mediu si Turism Ulmul Cerasului
34. Asociatia pentru Protectia Liliecilor din Romania
35. Asociatia pentru Protectia Mediului Green Cross Simleul Silvaniei
36. Asociatia Salvati Dunarea si Delta
37. Asociatia Sighisoara Durabila
38. Asociatia Tinerilor pentru Excelenta
39. Asociatia Tinutul Secuiesc Verde
40. Asociatia Transilvania Verde
41. Asociatia Turistica Sportiva Civica si Ecologista Clubul de Cicloturism „Napoca”
42. Centrul de Consultanta Ecologica Galati
43. Centrul Regional de Supraveghere Ecologica „Muntii Apuseni”
44. Clubul de Ecologie si Turism „Floarea Reginei”
45. Clubul de Ecologie si Turism Montan Albamont
46. Clubul de Turism si Ecologie Transmont Fagaras
47. Clubul Eco Montan „Origini Verzi”
48. Clubul Ecologic Transilvania
49. Clubul Sporturilor Montane Hunedoara
50. Ecotop Oradea
51. Federatia Reteaua de Actiune pentru Clima
52. Focus Eco Center
53. Fundatia ACTIVITY pentru Resurse Umane si Dezvoltare Durabila
54. Fundatia pentru Parteneriat
55. Fundatia TERRA Mileniul III
56. Geo Natura
57. Mare Nostrum
58. Organizatia GeoEcologica ACCENT
59. ProPark Fundatia pentru Arii Protejate
60. Re.Generation
