ACOPERIRE – La Bicaz-chei, minorii sint folositi in comertul ilegal
In Cheile Bicazului, lipite de stinca, gheretele din lemn incarcate cu ii, oale de lut si cu tot felul de chinezarii le fac turistilor cu ochiul. Desfasurat chiar pe teritoriul Parcului National Cheile Bicazului – Hasmas, comertul ambulant polueaza si incurajeaza comertul cu plante ocrotite de lege.

Turistii care vin dinspre Bicaz si merg spre Gheorgheni nu au cum sa treaca repede prin fastuoasele Chei ale Bicazului. Masinile opresc, oamenii coboara si fac o mica plimbare, ca sa cuprinda mai bine imensitatea stincilor pe care cresc floarea de colt, papucul-doamnei si cosacii bicajeni si pe care inca mai sare din piatra in piatra capra neagra. Cei care merg pe jos trebuie sa aiba mare grija, pentru ca nu exista o zona special amenajata pentru pietoni, iar prin Chei trec si tiruri, desi soseaua este pe alocuri foarte ingusta. „Mersul pe jos prin Chei este periculos. Acolo unde sint tarabele, erau locuri de parcare. Omul se dadea jos, se uita in jur si nu mai trebuia sa umble pe sosea. Acesta este unul din motivele pentru care trebuie sa trecem la decongestionarea zonei de chioscuri”, ne explica Cosmin Butnar, directorul Parcului National Cheile Bicazului – Hasmas. El spune ca cele 52 de chioscuri si tarabe desfasoara activitati comerciale neavizate intr-un loc ilegal, dar tolerate de Administratia Drumurilor si cu acordul Primariei Bicaz-Chei: „Conform legii, pe drumurile nationale, in zonele de ampriza si siguranta a drumului, sint interzise orice fel de activitati. In plus, ar trebui oprita circulatia masinilor de tonaj greu pe DN 12C, care trece prin Cheile Bicazului. Acest drum a fost calculat pentru autoturisme”.

SUVENIRURI RARE
. Masinile polueaza cu gaze de esapament, care pun in pericol flora si fauna din zona, dar si cu vibratii care duc la caderi de pietre, pentru ca stincile din jur sint formate din calcare instabile. Chioscarii contribuie cu o poluare estetica. „Ei spun ca vind produse artizanale si traditionale, dar de fapt ofera mai ales chinezarii”, spune Cosmin Butnar. Dar nu chinezariile sint cele mai grave atentate la binele naturii din Cheile Bicazului. Aici, comertul ambulant ascunde in spatele cosurilor de rachita si al palariilor de paie un alt fel de comert, ilegal. Cel cu floare de colt.

Am auzit ca floarea ocrotita de lege se vinde precum lalelele si trandafirii in Chei, dar n-am gasit nici una expusa la taraba. Asa ca am mers in sat, in Bicaz Chei, si am stat de vorba cu localnicii. Le-am spus ca sintem doritori de oaresce suveniruri mai deosebite, cum ar fi floarea de colt, dar si stalagmitele si stalactitele. Aflasem ca acestea sint rupte fara mila din Pestera Munticelu, aflata in apropiere de localitate, si se vind turistilor de catre braconierii carstici. Am fost indrumati spre Nicu Bucur, un localnic care-si face veacul in a doua parcare cu tarabe din Chei.

TRANZACTIE REUSITA. Coborim din masina si ne indreptam spre un barbat imbracat in negru, bronzat, cu burtica si lant de aur. „Il cautam pe domnul Nicu Bucur.” Barbatul ezita, se uita cu coada ochiului la masina noastra, care are numar de Bucuresti, zimbeste cu jumatate de gura si atunci ne dam seama ca el e personajul. „As vrea sa cumpar o floare de colt, am auzit ca gasesc la dumneavoastra.” Ezita iar, se uita lung si se decide: „Haideti sa va arat de unde sa luati, sint niste copii care vind”. Ne trece strada, ne duce la un chiosc si, undeva in spatele tuturor chinezariilor, ne-o arata pe regina stincilor ridicindu-si capul pufos pe tija argintie intr-un pahar de plastic umplut cu pamint. Are intr-o cutie de carton citeva pahare cu flori. Se uita in stinga, se uita in dreapta si spune: „Nu stiu unde sint copiii astia… S-or fi dus la scaldat. Ei le culeg de pe virfuri… Dar vad ca nu mai vin, haideti ca va dau eu una, alegeti-va pe care-o vreti”. O ia din cutie, o pune in punga de plastic si ne-o preda pentru numai 2 lei.

„OAMENII DE TREABA” DIN CHEI. Povestea despre copiii care sint proprietarii florilor de vinzare are un tilc. „Am incercat sa stopam fenomenul cu ajutorul jandarmeriei montane, dar nu te poti lega de minori. Insa activitatea minorilor care desfasoara comertul cu floare de colt este controlata de maturii din Bicaz Chei. Mare parte dintre aceste flori sint aduse din Ceahlau si vindute aici in Chei”, spune directorul Parcului National. Acesta este unul dintre motivele pentru care sustine mutarea chioscurilor: „Am discutat cu Primaria Bicaz Chei si ei au promis ca vor elabora planuri urbanistice speciale pentru reamplasarea tarabelor in zone avizate si de Administratia Parcului. Acest lucru trebuia sa se intimple pina in decembrie 2007, dar in continuare Primaria ia taxe, impreuna cu Administratia Drumurilor”.

Primarul localitatii Bicaz Chei, Gheorghe Oniga, crede ca „e problema lor (a Administratiei Parcului) ca nu-s de acord cu tarabele. Ei nu-s de acord cu nimic ce tine de judetul Neamt. Chioscurile care vind produse artizanale sint aici de 20-30 de ani si au tinut de Gheorgheni pina in 2000. Cind au revenit la noi, n-au mai fost de acord cu ele. Chioscurile nu au impact negativ asupra mediului, ba dimpotriva. Cei care vind au cosuri de gunoi, uda prin fata tarabelor, sint foarte de treaba. Umbla un zvon ca se va face o noua impartire teritoriala si poate asa se rezolva si problema asta”.

Parc national

Cheile au fost formate de riul Bicaz si fac legatura dintre Transilvania si Moldova. Zona Cheile Bicazului, cu o lungime de peste sase kilometri de la Lacul Rosu, in amonte, pina la localitatea Bicazul Ardelean, in aval, e strabatuta de drumul transcarpatic DN 12C, care leaga orasele Gheorgheni si Bicaz. Parcul National Cheile Bicazului are o suprafata de 6.575 de hectare, aflata in grija unei Administratii ce tine de Directia Silvica Miercurea Ciuc din cadrul Regiei Nationale a Padurilor – Romsilva. Sediul Administratiei Parcului se afla in statiunea Izvorul Muresului.

Atractii si raritati

Creasta calcaroasa a Masivului Hasmas a permis dezvoltarea spectaculoasa a fenomenelor carstice de suprafata (Cheile Bicazului, Cheile Bicajelului, Cheile Sugaului). Aici sint roci sedimentare mezozoice peste un fundament cristalin din zona cristalino-mezozoica (triasice, jurasice si cretacice): calcare (albe sau rosii), dolomite, jaspuri, conglomerate, gresii. In Parcul National Cheile Bicazului – Hasmas se intilnesc specii ocrotite ca: papucul-doamnei, singele-voinicului, cosacii bicajeni (endemism), ghintura galbena, tisa, fluturasul de stinca, acvila de munte, ursul, lupul, risul si pisica salbatica.

Sursa: Jurnalul National

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here