Sturionul de Oltina

PASIUNE – Undeva, in sud-vestul Dobrogei, un roman creste pui de morun, cega, nisetru si pastruga
La Oltina de Constanta, un inginer s-a apucat de o afacere careia nu multi ii dau sorti de izbinda. Pasionat de piscicultura, Dan Mirea creste pui de sturion pentru consum si pentru a repopula Dunarea.

La ferma piscicola Oltina, detinuta de societatea comerciala Aquarom Elite Distributions, l-am gasit pe inginerul Dan Mirea in una dintre locatiile speciale, in care isi petrece aproape tot timpul, ingrijindu-se de “copiii” lui – o “colectie” impresionanta de citeva sute de… milioane de pui de pastruga, cega, nisetru si morun. El este unul dintre putinii “pionieri” romani care au avut curajul sa se apuce de o afacere promitatoare, dar, totodata, extrem de riscanta, din punct de vedere financiar: cresterea sturionului pentru reproducere si consum.

O AFACERE RISCANTA. Daca, pentru reproducere, sturionii pot fi valorificati la un an de la eclozare, pentru consum (carne si icre negre), acestia trebuie crescuti ani buni (de exemplu, in mediul natural, morunul ajunge la maturitate si produce icre dupa virsta de 15 ani).

“Am inceput aceasta activitate de crestere a sturionilor in anul 2006, an in care inundatiile catastrofale care au avut loc in tot bazinul Dunarii au distrus tot ce facusem pina atunci cu mari eforturi”, marturiseste ing. Mirea. Acum, la Oltina, totul e luat de la zero. “Cresterea sistematica a sturionilor a reinceput in luna mai 2007, cu reproducerea artificiala a speciilor Acipenser stellatus Pallas, 1771 (pastruga – n.r.) si Acipenser ruthenus Linne, 1758 (cega), ulterior fiind preluati pentru crestere pui din specia Acipenser gueldenstaedti Brandt, 1833 (nisetru) si Huso huso Linne,1758 (morun)”, ne spune ing. Mirea.
Deocamdata, producerea si cresterea sturionilor de cultura se desfasoara in paralel cu cea destinata acvaculturii axate pe specii autohtone (crap) si specii din complexul est-asiatic (cosas, novac si singer), de la reproducere natural dirijata si artificiala pina la conditionare si livrare angro de peste proaspat.

Cresterea sturionilor s-a desfasurat pina in prezent in doua locatii, respectiv Statia de reproducere artificiala si predezvoltare (SRA) – cu o capacitate de 200 de milioane de larve, situata in incinta pepinierei II, pentru fazele de reproducere artificiala si crestere pina la sfirsitul primei veri – si spatiile amenajate pentru crestere la sediul administrativ al firmei, situat in comuna Oltina. Exista un proiect pentru diversificarea si modernizarea cu fonduri proprii si atrase din alte surse a spatiilor de crestere.

SURSA – DUNAREA. “Sistemul de crestere a sturionilor folosit de firma noastra este de tip intensiv, axat pina in prezent pe producerea de pui pentru repopularea Dunarii (un program national, finantat de Guvern – n.r.) si cresterea pestelui pentru consum, situat in prezent la faza de crestere in cel de-al doilea an de viata”, spune ing. Mirea.

Programul se bazeaza pe prelevarea reproducatorilor din mediul natural, si anume, din Dunare, in perioada de migratie de primavara a speciilor migratoare de sturioni, parcarea reproducatorilor, reproducerea artificiala, predezvoltarea si cresterea ulterioara in incinte de diferite forme si marimi. “Modul de productie aplicat este cel clasic, bazat in prima faza pe hranirea cu hrana naturala vie produsa in incinte speciale, cazul speciei Artemia salina, si, ulterior, cu viermi si zooplancton, dupa care se realizeaza trecerea treptata la hranirea exclusiva cu furaje obtinute artificial” – ne spune ing. Mirea.

GREUTATI. Reproducerea artificiala a sturionilor in Romania nu se poate realiza in prezent decit pe exemplare provenind din mediul natural, deci, din Dunare, neexistind inca genofond rezultat din activitatea de sturioni-cultura, motiv pentru care alegerea speciilor destinate cresterii este conditionata, in principal, de disponibilitatea si calitatea reproducatorilor capturati. Procesul tehnologic este unul de durata si extrem de costisitor. Nu exista nici un fel de subventii pentru aceste activitati. Intregul efort financiar este sustinut de firmele private, din fonduri proprii.

UN INCEPUT MODEST. In momentul de fata, in Romania, reproducerea artificiala a sturionilor se realizeaza in numai cinci locatii: Institutul pentru cercetari piscicole de la Galati si patru firme private, si anume, SAFO Uzlina, Caviar House, Aquarom Elite Distributions – Oltina si Raduta Sporting Tour – Chilia Veche. In toate, procesul este la inceput, dar sta sub semnul intrebarii. “Celor care au firme piscicole private li s-a concesionat, nu li s-a vindut luciul de apa, de aceea nimeni nu are curajul sa investeasca pe termen lung” – ne-a spus Neculai Patriche, directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatica, Pescuit si Acvacultura – Galati. In alte tari, precum Germania, Franta, Italia, China, SUA, ca sa nu mai vorbim despre Rusia, unde fostul presedinte Vladimir Putin s-a implicat personal in sustinerea acestor activitati, cresterea sturionilor s-a dezvoltat mult, se produc icre negre in crescatorii, s-a ajuns la un stadiu de productie foarte avansat si aceasta activitate a devenit foarte profitabila.

La noi, Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, dar si Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol au demarat acum doi ani un program de repopulare a Dunarii cu sturioni. Anul trecut s-a derulat o prima etapa, au fost deversate in Dunare, in citeva locatii, citeva zeci de mii de sturioni, dar au aparut neintelegeri intre cele doua institutii: cine sa coordoneze, cine sa administreze fondurile aferente? Ca urmare, anul acesta, programul pare compromis, firmele private implicate in acest program fiind complet derutate.

Spre Oltina, pe un drum vechi de doua milenii
La Oltina se ajunge pe un drum alb de calcar, ce serpuieste pe colinele incarcate de griu acum, in vara. Legenda spune ca pe acest drum ar fi umblat acum 2.000 de ani romanii care debarcasera la Oltina, pe atunci port de pe Dunare. Mihai Irimia, cercetator stiintific 1 la Muzeul de Istorie si Arheologie din Constanta, ne-a explicat ca au fost identificate portiuni din drumul roman cu ajutorul fotografiilor aeriene, in care se vad culori diferite ale vegetatiei, cit si zone mai inalte, unde se afla tumuli. “Orice drum batatorit presupune o vegetatie mai scunda si mai galbuie. Drumul e bine conturat in sectoarele Satul Nou (comuna Oltina) – Vadul Vacilor si Satul Nou – Valea lui Voicu pina catre Lacul Oltina. Acest drum vine dinspre Durostorum pina la Cetatea Sucidava Moesica si continua la sud de cetatile fortificate getice pina spre Oltina. Drumul este identificat din nou la Dunareni (comuna Aliman), unde se afla Cetatea romana Sacidava.”

Sursa: Jurnalul National

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,327FaniÎmi place
97CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente