China este pe cale sa devina cel mai mare producator de energie regenerabila din lume, dar, cu toate acestea, ramane una din cele mai poluate tari de pe Pamant.
In aceasta luna, la prima aniversare a deschiderii Jocurilor Olimpice de vara din 2008, cerul Beijing-ului era de un gri incetosat. Mergind pe strada, ramaneai cu gatul iritat si cu usturime in ochi.
Un studiu recent publicat in „Journal of Environmental Science and Technology”, sub conducerea comuna a Universitatii din Peking si a „Oregon State University”, dezvaluia ca investitia de 20 milioane USD a Beijingului pentru purificarea atmosferei cu ocazia Jocurilor Olimpice a avut un impact nesemnificativ asupra calitatii aerului. Ambasada Statelor Unite de la Beijing posteaza acum pe platforma Twitter date despre calitatea aerului provenite de la o statie de monitorizare amplasata in complexul ambasadei; datele de citire, din ultimele saptamani, a particulelor mari din aer s-au incadrat de la „nesanatoase” la „foarte nesanatoase” si la „periculoase”.
Experienta vietii de zi cu zi din Beijing abia daca lasa impresia ca anul trecut a reprezentat o mare schimbare asupra
mediului inconjurator din China. Aflandu-te in capitala, nu poti sa nu te uiti intrebator la titlurile recente din ziarele din Washington, New York si Londra ce anunta revolutia green-tech din China.(Asa arata o revolutie ecologica?) Este tentant sa dam din umeri si sa ne intrebam daca mostenirea lasata de noile initiative ecologice va fi la fel de trista ca „Olimpiada ecologica”, sau sa ne simtim posomorati din lipsa „cerului senin” promis.
In plus, pentru a avea o perspectiva complet diferita asupra recentului progres ecologic al Chinei, mergeti cu ultramodernul tren de mare viteza o jumatate de ora spre sud-vestul Beijingului, in orasul-port Tianjin. In doar 4 ani si ceva, un amestec de investitii guvernamentale si straine a transformat orasul chinezesc de marime medie in centrul global de productie din industria eoliana.
Puterea eoliana instalata a Chinei s-a dublat in fiecare din ultimii patru ani. Multi experti sunt pe buna dreptate optimisti ca China si-ar putea indeplini planul ambitios de a obtine cel putin 15 procente din energia totala, din surse de energie regenerabila, pana in anul 2020. Aceasta tara face eforturi sa reduca intensitatea energiei pe unitate de PIB cu 20% pe o perioada de 5 ani.
Aceste doua obiective sunt unele dintre cele mai ambitioase din lume, si se asteapta sa faca din China, in decurs de doar un deceniu, unul din cei mai mari producatori si consumatori de energie regenerabila. Observatorii Chinei pe plan mondial au luat seama. La inceputul acestei luni, un proeminent investitor de risc american, Director General Executiv al General Electric, a publicat, in colaborare, un op-ed in „The Washington Post”, spunand cu entuziasm: „Angajamentul Chinei, de a dezvolta tehnologii si piete pentru energia ecologica, este captivant” -dezvoltandu-se chiar mai repede decat Statele Unite si punand Beijingul „astazi in pozitie de conducere”
Acest articol a fost pus la dispozitie de Yale Environment 360, parte a Guardian Environment Network.
Din exterior, China este vazuta promovand noi obiective grandioase de energie regenerabila, cladind peste noapte ferme eoliene vaste si hidrocentrale si poate chiar ajungand sa reprezinte, intr-o buna zi, o provocare pentru companiile americane si europene de pe piata green-tech. Dar, privita din interior, iese la iveala o imagine mai confuza. Experienta zilnica releva calitatea proasta a aerului si a apei, cu mici diferente de la un loc la altul.
„Cum puneti de acord aceste imagini diferite ale Chinei?” intreaba Barbara Finamore, fondator si director al programului China al Consiliului de Aparare a Resurselor Naturale. „Ambele sunt adevarate in acelasi timp. Este un lucru cu care ne luptam continuu.”
Intr-adevar, China va putea fi in curand, simultan, cel mai ecologic dar si cel mai poluat loc de pe Pamant. Tara este gata sa fie in acelasi timp lider mondial in energie alternativa si emitatorul de frunte de CO2. Energia alternativa, ca procent din energia totala, este in crestere, dar va suplimenta, nu inlocui, cresterea energiei generate de carbune. Defapt, in urmatorul deceniu se preconizeaza ca carbunele va furniza aproximativ 70% din energia Chinei. Din cauza scarii largi, a diversitatii si a complexitatii Chinei, este posibil ca aceasta sa faca progrese mari in domeniul ecologic, in particular in obiectivele de energie alternativa si eficienta energetica, si in acelasi timp sa ramana cu raurile poluate si cu calitatea aerului reprezentand un pericol asupra sanatatii.
Acesta imagine variata este de asteptat, intr-o anumita masura. Dupa cum explica Deborah Seligsohn, sef program China la World Resource Institute: „Cred ca guvernul face eforturi deosebite, si este o tara in curs de dezvoltare, cu multe provocari; lucrurile diferite vor evolua in ritm diferit.”
Dar mai poate fi considerat un alt aspect. Comentatorul politic din Beijing, Zhao Jing, care publica in presa in limba engleza sub numele de Michael Anti, spunea: „Sunt, de fapt, doua domenii „ecologice” in China, cel global si cel intern -cel unde interesele economice se aliniaza obiectivelor ecologice, si cel unde acestea nu se aliniaza.” In estimarea acestuia, China a progresat remarcabil in primul domeniu, si cam putin putin in al doilea.
De exemplu, China a obtinut mari beneficii dezvoltandu-si cu repeziciune industria de energie alternativa, in parte pentru ca noile investitii mari aduc foloase tuturor -de la producatorii de turbine eoliene, la institutiile locale de guvernamant (prin impozitul pe profit castigat din noua industrie), la viitorii consumatori. Cu toate acestea, in ce priveste aerul teritorial si poluarea apelor, unde este nevoie doar de constrangeri stricte de reglementare ce ar putea limita industria, grupurile ecologic chineze cred ca situatia se poate inrautati. Iar avocatii mediului si sustinatorii care ar supune aceste probleme atentiei autoritatilor se lovesc de reprimari mai mari ca niciodata.
In acelasi timp, China investeste miliarde de dolari in energia alternativa, un angajament care, considerat ca procent din PIB, este de zece ori mai mare decat cel al Statelor Unite. „Cea mai mare realizare ecologica a Chinei a fost sa dezvolte energia alternativa” spune Jin Jiamin, fondator si director executiv al Global Environmental Institute, o organizatie nonguvernamentala chineza cu sediul in Beijing. „In Statele Unite este nevoie de timp ca ideile sa devina realitate. Dar in China este altfel. Orice masuri noi se pot implementa cu usurinta.”
Julian L. Wong, fondatorul Beijing Energy Network si, in prezent, analist politic principal la Center for American Progress, spune ca perspectiva si cifrele raportate sunt pana in prezent bune. Acesta face trimitere la statistici guvernamentale ce indica faptul ca consumul de energie pe unitate de PIB a scazut cu 10 procente intre 2006 si 2008. Unul dintre motivele progresului rapid, explica acesta, este ca aceste initiative-cheie in domeniul energetic sunt sustinute de puternica Comisie Nationala pentru Progres si Reforma a Chinei, ministerul responsabil pentru dezvoltarea economica.
„Folosirea mai eficienta a energiei este justificata din punct de vedere economic” spunea acesta. Iar diversificarea portofoliului energetic al Chinei face de asemenea apel la Beijing, care se ocupa de problema sigurantei energetice inca din anii „80.
Desigur, exista cateva semnale de alarma. In China, „energia alternativa” cuprinde atat hidroenergia, cat si energia nucleara, care in alte tari de obicei nu sunt clasificate astfel. „Va rog sa nu uitati ca exista consecinte ecologice negative asupra barajelor si centralelor nucleare”spunea Hu Kanping, editorul jurnalului de Beijing „Environmental Protection Journal”. „Nu cred ca acelea sunt surse cu adevarat „ecologice” de energie”. Luna aceasta, China si-a anuntat planul de a creste inzecit capacitatea energiei nucleare in deceniul urmator.
In timp ce instalarea turbinelor eoliene in China s-a efectuat intr-un ritm naprasnic, nu toata capacitatea nou instalata din retea este disponibila consumatorilor. „Furnizorii de energie regenerabila nu au intotdeauna acces pe piata”, afirma Ray Cheung, asociat principal al World Resources Institute. „Daca reprezinti o companie producatoare de energie solara sau eoliana in China si nu poti obtine acces la retea, nimeni nu-ti va cumpara produsul”.
Forbes a anuntat recent ca nu mai putin de 30% din „investitiile eoliene” un sunt conectate corespunzator la retea. Cauzele sunt in parte tehnice (reteaua existenta nu a fost proiectata pentru productia fluctuanta de energie eoliana), in parte politice (companiile puternice ce controleaza accesul la retea au adesea intelegeri stranse cu furnizorii de energie termica si pot bloca producatorii ecologici noi-veniti).
In sfarsit, in timp ce in China se progreseaza aproape sigur atat in energia alternativa, cat si in eficienta energetica, merita remarcat ca datele ce cuantifica acel progres au fost furnizate in mare parte insusi de guvern. Spre exemplu, ziarul patronat de stat, „People”s Daily”, publica datele trimestriale despre eficienta energetica, ce sunt citate, pe rand, atat de presa interna cat si de cea internationala. „Ramane intrebarea cum putem verifica cifrele”, spunea Wong.
In ansamblu, totusi, pe aceste fronturi ce ies in evidenta, tendinta pare a fi pozitiva. Dar in privinta problemelor de mediu, care au un impact asupra vietii cotidiene a poporului chinez, situatia nu mai este roz.
„Calitatea apei probabil se deterioreaza”, spunea Jin Jiamin, de la Global Environmental Institute. „Motivul este poluarea industriala”. Intr-adevar, ultimul raport anual al ministrul de mediu asupra starii mediului inconjurator a confirmat faptul ca eforturile de epurare nu au imbunatatit calitatea apei in cele mai mari sapte rauri ale Chinei. Mortalitatea din cauza cancerelor provocate de poluare -inclusiv cancerul de stomac si ficat -este in continua crestere, conform statisticilor Ministerului Sanatatii. Smogul acopera marile orase chineze. Industria toxica de importare a „e-deseurilor” toxice (aparatura electrica uzata si componente calculator ce contin substante chimice periculoase) continua sa infloreasca in Guizhou, dupa cum a demonstrat fotograful documentarist Alex Hofford, in ciuda legilor in masura sa impiedice comertul profitabil.
Realitatea este ca, desi investitiile pentru stimularea noilor industrii ecologice in China prospera, nu se poate spune acelasi lucru despre aplicarea reglementarilor ecologice ce pot limita activitatea industriala si economica. Charles McElwee, avocat de mediu din Shanghai, explica: „majoritatea actiunilor intreprinse in domeniul energetic vor avea un impact asupra mediului inconjurator local, dar China nu si-a exprimat dorinta de a implica acelasi nivel de resurse pentru a intari prevederile legislative ecologice existente, care ar avea un impact imediat asupra cetatenilor.
Conform raportului The Washington Post, criza economica a adus constrangeri ecologice si mai neclare pentru fabricile din sudul Chinei. Peng Peng, director de cercetari la Academia de Stiinte Sociale Guangzhou, grup de experti afiliat guvernului, declara cotidianului: „In aceasta situatie economica precara, oficialii se gandesc bine daca sa inchida fabricile poluante, daca beneficiile asupra mediului inconjurator sunt cu adevarat mai mari decat pericolele asupra stabilitatii sociale.”
In timp ce prioritatile nationale ale Chinei s-au schimbat, politica acestora a ramas aceeasi. Cand prioritatile economice si ecologice se aliniaza, este posibila o transformare uluitor de rapida. Dar cand interesele concureaza, economia intrece ecologia.
Sursa: www.guardian.co.uk
