Federatia Nostra Silva: Impozit forestier = Mai multa padure exploatata

0
66
Federatia NOSTRA SILVA: IMPOZIT FORESTIER = MAI MULTĂ PĂDURE EXPLOATATĂ

Guvernul Romaniei a publicat proiectul Ordonantei pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si reglementarea unor masuri financiar-fiscale.
Masurile propuse, fara nicio consultare prealabila a factorilor interesati din domeniu, vizeaza, printre altele, si ABROGAREA art. 42 lit. k) din Codul Fiscal, respectiv:
“Venituri neimpozabile
In intelesul impozitului pe venit, urmatoarele venituri NU sunt impozabile:

k) veniturile din agricultura si silvicultura, cu exceptia celor prevazute la art. 71”
Aceste prevederi, in vigoare in perioada 2003-2013, erau explicitate de normele metodologice (Hotararea nr. 44 din 22 ianuarie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare):
Codul fiscal:
k) veniturile din agricultura si silvicultura, cu exceptia celor prevazute la art. 71;
Norme metodologice:
9. In categoria veniturilor din agricultura si silvicultura considerate neimpozabile se cuprind:
– veniturile realizate de proprietar/arendas din valorificarea in stare naturala a produselor obtinute de pe terenurile agricole si silvice, proprietate privata sau luate in arenda. Incepand cu data de 1 ianuarie 2008 sunt impozabile veniturilor banesti realizate din valorificarea produselor agricole obtinute dupa recoltare, in stare naturala, de pe
terenurile agricole proprietate privata sau luate in arenda, catre unitati specializate pentru colectare, unitati de procesare industriala sau catre alte unitati, pentru utilizare ca atare.
– veniturile realizate de persoanele fizice asociate intr-o asociatie conform prevederilor art. 28 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit
prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, din valorificarea produselor silvice in conditiile legii.
– veniturile provenite din: cresterea animalelor si pasarilor, apicultura si sericicultura;
– veniturile obtinute de persoanele fizice din valorificarea in stare naturala, prin unitati specializate, cum ar fi centre sau puncte de achizitie, a produselor culese sau capturate din flora si fauna salbatica.
10. Se considera in stare naturala: produsele agricole obtinute dupa recoltare, materialul lemnos pe picior sau transformat in busteni ori in bile, precum si produsele de origine animala, cum ar fi: lapte, lana, oua, piei crude si altele asemenea, plante si animale din flora si fauna salbatica, cum ar fi: plante medicinale, fructe de padure, ciuperci, melci,
scoici, serpi, broaste si altele asemenea.
Corelat cu propunerea de modificare a art. 41 lit. f) si a art. 43 lit. f), intentia Guvernului Romaniei este de a stabili o cota de impozit de 16%pentru toate veniturile din silvicultura.
La art. 71 alin. (2) din proiect se definesc veniturile din silvicultura ca fiind „veniturile obtinute din recoltarea produselor specifice fondului forestier national, respectiv a produselor lemnoase si nelemnoase”, insa nu se
stabilesc suprafete minime care sa fie scutite de impozitare (micii proprietari), astfel cum se doreste pentru veniturile din activitatile agricole, unde s-a propus o suprafata de 2 ha pentru care veniturile sunt neimpozabile.
Se incalca astfel princpiul contitutional al egalitatii in fata legii si principiul egalitatii de tratament pentru persoane aflate in situatii similare.
Proiectul mai stabileste si ca impozitarea sa fie facuta in baza unor norme de venit, desi, cel putin in cazul terenurilor forestiere, in principiu varsta de exploatare, in functie de specie, este de 80-120 de ani, astfel ca nu in fiecare an se obtin veniturile preconizate de stat, ci numai cand permite amenajamentul silvic. Nu se tine cont nici de faptul ca desi perioada de regenerare este foarte mare, in fiecare an se plateste si un impozit pe suprafata de teren forestier proprietate privata (la care se adauga costuri legate de paza si servicii silvice, deasemenea obligatorii potrivit legii).
Mai mult, potrivit propunerilor de modificare de la pct. 91 din Ordonanta (art. 29624) persoanele care obtin venituri din silvicultura vor trebui sa faca si plati anticipate cu titlu de CONTRIBUTII SOCIALE: atat CONTRIBUTII DE ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE, care se vor plati anticipat, trimestrial, cat si CONTRIBUTII DE ASIGURĂRI SOCIALE, care
se vor plati lunar.
Evident, presiunea financiara prin impozitarea excesiva se va reflecta asupra mediului: impozite mai mari, indiferent de realizarea unor venituri, asupra unui domeniu asa de sensibil cum este cel forestier, va insemna o cantitate mai mare de masa lemnoasa pusa in valoare si exploatata.
Pe langa toate aceste aspecte, tinem sa evidentiem si urmatoarea analiza:
1. in cazul veniturilor agricole, colectarea acestora este simplificata prin norme de venit, impozitarea peste un anumit nivel de venituri (corespunzator limitei de autoconsum/vanzare comerciala/ subventionare productie agricola). Impozitarea se suprapune pe zona de agricultura subventionata, pentru care exista baza de date si posibilitatea de control pe baza subventiilor acordate (mult mai mari decat impozitele);
2. in cazul padurilor nu exista subventii si nu exista o baza de date care sa dea posibilitatea de control;
3. silvicultura este impozitata deja prin impozitul pe terenul forestier (acest impozit este dublul venitului mediu net realizat de RNP Romsilva/ha);
4. silvicultura este impozitata suplimentar prin taxa de mediu;

5. venitul mediu net realizat de Romsilva din administrarea padurilor statului a fost, in ultimii 3 ani, de 8-10 lei/ha. O cota de 16% din aceasta valoare inseamna 1-1,5 lei/ ha impozit pe venituri din agricultura ;

6. exista aproximativ 500.000 de proprietari cu proprietati de padure sub 1 ha. Deci vor fi 500.000 contribuabili care vor plati impozite de 1-1,5 lei/ha (mai ales mosnenii si composesorii). Chiar daca consideram venitul net de 3 ori mai mare decat cel obtinut de Romsilva (de ce este Romsilva atat de ineficienta?), valoarea impozitului este totusi modica
(3-5 lei/ha);

7. cheltuielile pentru incasarea acestui impozit modic sunt uriase (contabilitate in partida simpla, declaratie de venituri, declaratii pentru contributiile sociale, imposibilitate de verificare, corespondenta din partea administratiilor financiare si a contribuabililor, etc);

8. considerand ca s-ar colecta impozite pe venituri din silvicultura pe 1.000.000 ha la nivelul de 3-5 lei/ha, veniturile ar fi de maxim 5.000.000 lei (1.000.000 euro), de la cateva sute de mii de proprietari;

9. exista o suprafata de aproximativ 500.000 ha neadministrate (fara paza), supuse taierilor ilegale si degradarii. Impozitele suplimentare vor face si mai dificila preluarea sub orice forma in administratie silvica a acestor suprafete. In cazul multor proprietari, pentru a putea taia mai mult si pentru a ocoli impozitul pe venit, tentatia de a scoate padurile
din administratie silvica va creste, iar fenomenul va conduce la cresterea taierilor ilegale de padure;

10. modificarea Codului Fiscal prevede si o redeventa de 0,5% pentru exploatarea resurselor naturale, care se aplica si veniturilor din silvicultura.

Concluzionand:
– veniturile din silvicultura sunt foarte mici (a se vedea rezultatele Romsilva);
– aceste venituri sunt deja impozitate prin impozitul pe terenuri forestiere, taxa de mediu (aberanta, padurea este un factor creator de mediu sanatos), taxe de paza si servicii silvice;
– impozitarea suplimentara este nerealista, cu costuri de administrare fiscala mai mari decat veniturile;
– impozitarea suplimentara va conduce la cresterea suprafetei padurilor neadministrate si a taierilor ilegale, cu costuri sociale mult mai mari decat impozitele colectate.
Reiteram dorinta noastra: guvernantii sa termine aceasta politica de descurajare, de impiedicare a redesteptarii sentimentului de proprietar: normal ar fi fost ca statul sa ne despagubeasca, noi suntem comunitati intregi afectate: iubim padurea pentru ca depindem vital de ea – sa nu ne oblige nimeni sa o taiem sau sa o vindem. Padurea se taie o data la 100 de ani sau la 140 de ani. In aceasta perioada, daca am plati toate impozitele pe care le nascocesc politicienii, ar insemna sa platim de cateva ori valoarea padurii. Sa fii proprietar nu inseamna sa-ti rascumperi proprietatea de la stat, o data la cativa ani, printr-un sistem impovarator de taxe si impozite.
Intotdeauna i-am considerat pe politicienii ce doresc sa ingenuncheze proprietatea privata calamitati publice – sa nu se inscrie si noii guvernanti,asa de repede, in aceasta categorie!

FEDERATIA PROPRIETARILOR DE PĂDURI
SI PĂSUNI DIN ROMÂNIA – NOSTRA SILVA
Presedinte executiv Vicepresedinte
Istvan TŐKE
Presedinte
Bogdan Ioan TUDOR TODORAN

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here