Jumatate din Ceahlau, retrocedat mostenitorilor boierilor Sturdza

24 Mar 2008 Comenteaza pe Forum Trimite prin Email

Mostenitorii vechii familii de boieri si domnitori moldoveni Sturdza au primit, printr-o decizie judecatoreasca, jumatate din suprafata impadurita a Masivului Ceahlau, dupa ce au revendicat mosii intinse si s-au luptat in instanta atat cu silvicultorii, cat si cu reprezentantii unor autoritati locale. Dupa mai bine de doi ani de procese, ei au reusit sa-si atinga scopul si au obtinut nu mai putin de 26.100 de hectare de padure in zona muntoasa a judetului. Adica 10% din tot terenul cu vegetatie forestiera din Neamt si aproape o jumatate din suprafata impadurita a Masivului Ceahlau.

Initial, cei din familia Sturdza au solicitat retrocedarea unei suprafete de 27.134 hectare de padure, adica toata fosta mosie Hangu. Ulterior, si-au redus pretentiile la 26.100 de hectare, fiindca o parte din suprafata revendicata era reprezentata de terenuri neimpadurite si de goluri de munte. Padurile solicitate de mostenitori se intind de-a lungul a peste 50 de kilometri pe cursul raului Bistrita, reprezinta aproape tot versantul estic al Masivului Ceahlau si se afla amplasate pe raza orasului Bicaz si pe teritoriile a cinci comune: Grinties, Hangu, Ceahlau, Farcasa si Poiana Teiului. Primarii comunelor mentionate au fost primii care s-au impotrivit retrocedarii, fiindca aceasta i-ar fi adus in imposibilitatea de a-i mai improprietari pe localnici cu cate 10 hectare de padure, conform legii. La randul lor, localnicii au protestat iesind in strada si inaintand memorii catre autoritati in momentul in care au aflat ca padurile cu care ar fi trebuit sa fie improprietariti, in suprafata de aproape 10.000 de hectare, urmau sa intre in posesia familiei Sturdza. Reprezentantii Directiei Silvice Neamt, institutie care administra padurea revendicata, s-au opus de asemenea retrocedarii integrale si au depus, in instanta, o contestatie privind dreptul de proprietate a familiei Sturdza asupra a 10.000 de hectare de padure, din cele 26.100 solicitate. Motivul, legal de altfel, a fost acela ca respectiva suprafata impadurita nu a fost contestata de membrii familiei Sturdza in urma exproprierilor facute de comunisti dupa anul 1945. Intr-o prima faza, Comisia de fond funciar din cadrul Consiliului Judetean Neamt a votat pentru retrocedare, instanta de judecata s-a aratat a fi in consens cu autoritatile judetene, iar familia Sturdza a primit 16.000 de hectare de padure aflate in administrarea Ocolului Silvic Ceahlau. Drept urmare, respectivul ocol a fost desfiintat, iar 54 de padurari si lucratori forestieri au ramas fara loc de munca. A urmat, apoi, lupta pentru celelalte 10.000 de hectare contestate de Directia Silvica. Contestatia a fost respinsa rapid si cu o surprinzatoare usurinta de judecatorii nemteni, iar mostenitorii familiei Sturdza s-au vazut, in sfarsit, stapani pe toate cele 26.100 de hectare de padure revendicate.

Compromis in locul razboiului cu morile de vant
Noii proprietari ai padurilor din jumatatea de est a Masivului Ceahlau au tinut sa precizeze ca vor cauta sa faca investitii masive in zona, ca vor acorda 300 de hectare de padure localnicilor care ar fi urmat sa fie improprietariti, ca vor infiinta un ocol silvic privat in care ii vor angaja pe toti silvicultorii disponibilizati si ca vor administra corect imensa padure mostenita cu ajutorul autoritatilor in domeniu. “Se vor infiinta fabrici de prelucrare a lemnului in care vor munci sute de cetateni, se vor amenaja partii de schi si complexuri agroturistice, se vor stopa taierile haotice si, in final, nimeni nu va avea de suferit”, a spus Nicolae Bujor, avocatul care i-a reprezentat in instanta pe membrii familiei Sturdza. La randul lor, reprezentantii silvicultorilor nemteni s-au aratat resemnati in fata deciziei de retrocedare si au opinat ca a duce lupta mai departe ar insemna sa se razboiasca cu morile de vant. “Noi am cautat sa se rezolve totul conform legii. Nu are sens sa mai atacam in instanta decizia luata, fiindca am pierde timp si bani, iar verdictul final ar fi tot acela care deja s-a dat. Dupa punerea in posesie a mostenitorilor, vom face un contract intre noi si familia Studza, prin care noi vom fi administratorii celor 26.100 de hectare de padure, astfel incat sa se poata pastra fara probleme fondul forestier din zona. In rest, speram ca mostenitorii se vor tine de cuvant si vor face in asa fel, incat miile de localnici de pe mosia obtinuta sa prospere si sa nu aiba nemultumiri”, a declarat Ovidius Marcutianu, seful Directiei Silvice Neamt.

Cine sunt fericitii mostenitori
Mostenitorii Sturdza se trag din una dintre cele mai vechi familii nobiliare din Moldova. Printre stramosii lor s-au numarat doi domnitori, respectiv Ionita (domn al Moldovei intre 1822 si 1828) si Mihai (fiu al marelui logofat Grigore Sturdza si domnitor in perioada 1834-1849). Apoi, unul dintre descendenti, Vasile Sturdza, a fost numit ministru de interne si presedinte al Consiliului din Moldova in 1859, odata cu venirea lui Cuza la putere. Mai tarziu, un alt membru al familiei, Dimitrie Alexandru Sturdza, avea sa fie prim-ministru al Romaniei intre anii 1901 si 1906. Tot ministru, insa de externe, a fost si Mihail Sturdza, in perioada 1940-1941. Acesta din urma a avut doi fii, Dimitrie si Gheorghe. Dimitrie a stapanit in Neamt intinsa mosie Hangu, cea revendicata si obtinuta astazi de mostenitorii familiei. El a murit in 1938, fiind gasit inecat din motive ramase necunoscute in raul Bistrita. Fratele sau, Gheorghe, a plecat din tara in 1948, dupa venirea la putere a regimului comunist. Unul dintre fiii acestuia, Dimitrie G. Surdza (foto), se nascuse in 1938 si fusese botezat de regina Elena si de fiul ei, viitorul rege Mihai. La ora actuala, Dimitrie este, de departe, cel mai bogat membru al familiei: el are o avere estimata la 140 de milioane de dolari, detine in Elvetia un club de tenis, o firma de materiale de constructii si una dintre cele mai mari companii de cosmetice din lume, iar in Romania este patron al Bancii Romgarcoop, are o firma de constructii si detine functia de administrator al Bancii Tiriac. Dimitrie G. Sturdza este principalul revendicator al padurilor de pe Ceahlau, alaturi de el cerandu-si drepturile de mostenitori cinci fii si nepoti: Elena Sturdza, Mihai Sturdza, Margareta Sturdza, Gheorghe Sturdza si Eric Sturdza.

Sursa: Gardianul

Urmareste EcoMagazin.ro pe FaceBook

Pentru mai multe informatii avere, bicaz, Ceahlau, cosmetice, elvetia, familia sturdza, fondul forestier, forestier, materiale de constructii, moldova, Neamt, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.