Ministerul Culturii ?i Patrimoniului Na?ional trateaz? unilateral problema patrimoniului cultural de la Ro?ia Montan?
Ministerul Culturii și Patrimoniului Național tratează unilateral problema patrimoniului cultural de la Roșia Montană
Lovitura naucitoare pentru afacerea Rosia Montana. De la Guvernul Boc (via Ministerul Culturii)

Nu au apucat sa se tempereze ecourile gestului violonistului Alexandru Tomescu (detalii aici), ca RMGC (compania miniera care intentioneaza sa exploateze aurul de la Rosia Montana) a primit o noua lovitura naucitoare. De data aceasta nu de imagine, ci de legalitate: faptul ca legea le interzice sa exploateze Masivul Carnic, muntele cel mai bogat in zacamant aurifer din cei patru munti pe care intentioneaza sa-i rada.

Premise – un ordin al Ministerului care a trecut neobservat

De fapt, lovitura este mai veche, ordinul Ministerului Culturii si Patrimoniului, care incadreaza Masivul Carnic in categoria „monumentelor istorice de categorie A” a fost publicata in Monitorul Oficial pe 1 octombrie 2010.

Acest lucru a scapat insa „neobservat” pentru ca ordinul nu a fost publicat nici pe site-ul Ministerului Culturii, nici pe cel al Institutului National de Arheologie. Printr-o scrisoare publica adresata astazi Ministerului Mediului, Asociatia „Arhitectura. Restaurare. Arheologie” (ARA) face publica aceasta modificare legislativa, esentiala pentru proiectul canadienilor de la RMGC.

Scrisoarea ARA:

Masivul Carnic de la Rosia Montana este monument istoric.

Orice avizare de exploatare miniera contemporana pe masivul Carnic este ilegala!

Conform Listei Monumentelor Istorice (LMI 2010), republicata in Monitorul Oficial din data de 01.10.2010 (M.O., Anexa 1, partea I, nr. 670/bis/01.10.2010, p. 15, nr. 146), intregul Masiv Carnic de la Rosia Montana detine statutul de monument istoric (cod AB-I-s-A-20329). Astfel, toate componentele de patrimoniu ale acestui monument sunt protejate: intregul sistem de exploatari miniere de epoca romana, precum si exploatarile miniere istorice – medievale si de epoca moderna.

In consecinta si avizarea proiectului minier promovat de RMGC, in forma depusa la Ministerul Mediului si Padurilor, este ilegala. Pe langa faptul ca o asemenea avizare ar fi flagrant ilegala, subliniem ca proiectul minier RMGC ar urma in mod obiectiv sa distruga acest monument istoric prin amplasarea chiar pe masivul Carnic – monument istoric – a unei cariere de exploatare miniera.

In cazul unui aviz pozitiv al Ministerului Mediului si Padurilor, autorizand aceasta exploatare pe masivul Carnic – monument istoric – de catre compania RMGC, se va incalca atat Legea Monumentelor Istorice (L.422/2001, art. 10, alin. 4, art. 11, alin. 2) cat si Legea Minelor (L. 85/2003, art. 11, alin. 1).

In consecinta, Asociatia ARA solicita Ministerului Mediului si Padurilor respectarea legilor citate mai sus prin:

Respingerea imediata si fara rezerve a cererii de emitere a avizului de mediu pentru proiectul de exploatare miniera promovat de RMGC si returnarea Studiului de Impact asupra Mediului depus in acest scop la Ministerul Mediului si Padurilor.

Care este povestea Masivului Carnic

In 1991, Masivul Carnic a fost inclus in lista monumentelor istorice de categorie A. In 2004, RMGC a obtinut un certificat de descarcare de sarcina arheologica asupra acestui obiectiv. Pe baza acestui certificat, in acelasi an, tot prin Ordin al Ministerului Culturii, pe lista monumentelor istorice de categorie A, in dreptul Masivului Carnic a aparut specificatia „Piatra Corbului”. Acest lucru insemna ca era protejat prin lege doar o parte a acestui masiv – Piatra Corbului si o parte din imprejurimi. RMGC a venit cu propunerea SF ca Piatra Corbului va fi conservata prin… mutare.

In 2006 insa, instantele de judecata au decis, in mod definitiv si irevocabil anularea certificatului de descarcare de sarcina arheologica pentru intregul Masiv Carnic. Corectarea legii in acest sens a intarziat insa pana la finalul anului trecut.

Fundamente juridice:

1. Ordinul Ministrului Culturii si Patrimoniului National nr. 2.361 din 12.07.2010 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul Ministrului Culturii si Cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei Monumentelor Istorice, actualizata, si a Listei Monumentelor Istorice disparute, a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Anexa nr. 1, partea I, nr. 670 / bis / din 01.10.2010.

2. „Galeriile din Masivul Carnic, sat Rosia Montana, comuna Rosia Montana, Masivul Carnic (datare – Epoca romana, medievala, moderna)”, cod AB-I-s-A-20329″, OMCPN 2361/12.07.2010, este incadrarea oficiala legala a Masivului Carnic. Aceastei incadrari a sitului din Masivul Carnic in grupa valorica A, ii este atasata, conform Legii 422/2000 o „importanta nationala si universala”.

3. Vestigiile romane identificate pana in prezent la Rosia Montana, dintre care cea mai mare parte se afla in Masivul Carnic, insumeaza 7 km lungime. Exploatarile apartinand perioadelor ulterioare, insumeaza 80 km lungime. Acest site este protejat astfel, din punct de vedere legal, in intregime.

4. Legea 422 / 2001, art. 10, alin. 4 – „Aplicarea de servituti care au drept consecinta, desfiintarea, distrugerea partiala sau degradarea monumentelor istorice si a zonelor lor de protectie este interzisa”; Legea 422 / 2001, art. 11, alin. 2 – „Desfiintarea, distrugerea partiala sau totala, profanarea, precum si degradarea monumentelor istorice, sunt interzise si se sanctioneaza conform legii.”

5. Legea 85 / 2003, art. 11, alin. 1. – „Efectuarea de activitati miniere pe terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice […], precum si instituirea dreptului de servitute pentru activitati miniere pe astfel de terenuri sunt strict interzise.”

Concluzie

Eliberarea unui aviz de exploatare miniera a Masivului Carnic si exploatarea acestuia nu se poate face decat prin incalcarea flagranta a legilor in vigoare.

Eu am pus deja o bere la rece. Iar mai spre seara o sa ascult o vioara Stradivariusosia Montana. De la Guvernul Boc (via Ministerul Culturii)

1 COMENTARIU

  1. Motivul pentru care Berceanu si Videanu au facut deja jocurile Gold Corporation si ale lui Mark Rich la Rosia Montana (pentru care Radu Berceanu a primit, ca de obicei, o suma impresionanta de euro, drept spaga) ne-a fost recent dezvaluit de o echipa de ofiteri activi din SRI, care atrag atentia asupra faptului ca miza NU este aurul. La Rosia Montana sunt sute de mii de tone de URANIU pur”

    De 20 de ani, minereul radioactiv este traficat de aici, in cantitati mici, iar zbaterea celor doi ministeriabili pentru ca GC sa puna gheara pe zacamintele de la Rosia Montana ar avea ca punct final legalizarea contrabandei cu uraniu, sub umbrela exploatarii aurului. Mentionam ca in anii 2008-2009 mai multi membrii ai gruparii teroriste Farc din Columbia – arestati de catre autoritatile SUA – au declarat ca au cumparat, din exploatarea de la Rosia Montana, prin interpusi (in fapt o retea de traficanti controlata, asa cum afirma Serviciile Secrete romane, de catre Radu Berceanu), o mare cantitate de uraniu pur.

    Din verificarile efectuate in legatura cu zacamintul de uraniu din zona statiunii Rosia Montana , judetul Alba, au rezultat urmatoarele aspecte de interes operativ:

    1. Calitatea zacamintului era deosebita, aceasta fiind considerata resursa cu cea mai mare concentratie de uraniu din lume. Statul roman, prin Minvest S.A. (societate controlata, de asemenea, de catre Berceanu), a concesionat, in 1997, firmei canadiene Gabriel Resources Ltd. terenul pe care urmeaza sa fie amplasata viitoarea exploatare de aur si argint de la Rosia Montana , contra sumei de 3 milioane de dolari. Concesionarea a fost facuta in urma unui studiu efectuat de canadieni, care, dupa ce au scanat zona prin satelit si cu sonde moderne, au facut urmatoarea afirmatie: „Undeva, chiar sub casele oamenilor, zace o comoara compusa din vreo 300 tone de uraniu”. In „subsolul” afacerii cu firma canadiana, transformata intre timp in Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), la capitolul secret este inserata o prevedere din care rezulta ca tot ce se va gasi vreodata in cursul exploatarii in afara de aur – respectiv uraniu, strontiu, cycloniu, rosianidiu, metale ce nu sunt in tabloul lui Mendeleev – se va regasi in proprietatea RMGC-ului.
    2. Pina in prezent, nimeni nu a descris corect tipul zacamintului aurifer de la Rosia Montana si acest lucru este foarte important pentru a intelege ceea ce se pune la cale: zacamintul de la RM poate fi descris, in esenta, ca un zacamint dispers cu grad scazut de mineralizare, combinat cu eflorescente de tip filon, cu concentratie mare de minereu, aceste filoane fiind dezvoltate pe distante mari si care mai au o caracteristica – in zonele de contact incrucisate, avind concentratii imense de minereu, asa-numitele viltori contin de la 20 la 400 kg metal, cu peste 60 % aur. Asadar, zacamintul de la RM contine 500 tone de aur dispers, dar, probabil, de 7- 8 ori mai mult aur in filoane si viltori. Concluzie: exploatarea nu necesita mina tip cariera, ea se poate face traditional, in galerie. Faptul ca se insista pe o metoda distructiva arata ca se urmareste epuizarea totala a zacamintului si aceasta pare a fi o comanda politica, probabil externa. O alta caracteristica a zacamintului este stratificarea geologica: sub stratul aurifer se afla o prelungire geologica a zonei Baita, cu continut de substante radioactive, neexploatabila economic, dar cu mare risc pentru mediu. La o ploaie torentiala, uraniul poate fi purtat sute de km, iar orase precum Turda si Arad ar avea sursele de apa contaminate radioactiv. Ceea ce se pregateste la RM seamana izbitor cu jaful din anii ’50 de la Baita Plai, cind zacamintul cu cea mai mare concentratie de uraniu din lume a luat drumul Moscovei. Toate acestea sunt cunoscute de catre Adrian Videanu si Radu Berceanu, din acest motiv ei incercind sa urgenteze exploatarea intensiva a uriasului zacamant – iata ce se arata intr-un fragment al unui raport al SRI referitor la tema uraniului de la Rosia Montana.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here