Robert Turcescu, Emil Hurezeanu si Mihai Tatulici, in excursie de 10.000 de euro pe banii Rosia Montana Gold Corporation

20 de formatori de opinie si oameni influenti din mass-media romaneasca au plecat in Noua Zeelanda la invitatia companiei Rosia Montana Gold Corporation. Jurnalistii Robert Turcescu, Emil Hurezeanu si Mihai Tatulici au acceptat de la controversata companie o excursie ce costa aproximativ 10.000 de euro de persoana.

La sfarsitul saptamanii trecute, 20 de formatori de opinie si sefi din presa romaneasca au luat drumul -Noii Zeelande la invitatia Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), companie care incearca de ani buni sa inceapa sapaturile in mina de aur de la Rosia Montana, anunta paginademedia.ro.

Printre cei care au acceptat invitatia se afla Ioan T. Morar (scriitor si membru fondator al revistei „Academia Catavencu”), Vlad Macovei (redactor-sef „Evenimentul zilei”), Emil Hurezeanu (presedintele trustului Realitatea-Catavencu), Floriana Jucan (directorul revistei „Q Magazine”), jurnalistul Robert Turcescu si Dragos -Nedelcu (membru in Consiliul de Administratie in trustul Realitatea-Catavencu).

La acestia se mai adauga Mihai Tatulici (realizator Realitatea TV) si Dan Apostol (director executiv The Money Channel). Motivul pentru aceasta dovada de „marinimie” este simpla informare a jurnalistilor printr-o vizita la o mina de aur din aceasta tara.

„Este de datoria companiei sa creeze cadrul necesar de consultare si de informare a tuturor celor interesati in vederea atingerii unui obiectiv comun: reflectarea obiectiva si documentata a impactului economic, social, de mediu si de patrimoniu al minei de la Rosia Montana”, se arata in invitatia postata de Floriana Jucan pe blogul ei.

Este sau NU deontologic?

De la stanga la dreapta:Daniel Apostol director The Money Channel, Dragos Nedelcu Consiliul  de Administratie Realitatea, Emil Hurezeanu presedinte Realitatea-Catavencu si Ioan T. Morar  jurnalist „Academia Catavencu”

11.jpg

Unii dintre cei care au acceptat invitatia au anuntat trunchiat pe blogurile personale. Ioan T. Morar a scris ca pleaca intr-o vacanta „in principiu”, fara sa mentioneze destinatia. Mai „curajoasa”, Floriana Jucan a postat deja pe internet detalii legate de vizita la Singapore, locul unde a facut escala in drumul catre Noua Zeelanda.

Desi reprezentantii RMGC au mentionat in invitatia trimisa jurnalistilor ca nu impun conditii din punct de vedere editorial, ramane intrebarea daca este sau nu deontologic si moral ca sefii si formatorii de opinie din mass-media sa accepte ca „dar” o calatorie in Noua Zeelanda, estimata de cotidianul.ro la peste 10.000 de euro de persoana.

Contactat de „Adevarul”, jurnalistul Cristian Tudor Popescu a comentat sub rezerva unor consideratii pur teoretice, nestiind, la momentul respectiv, cine sunt jurnalistii implicati.

„Orice jurnalist care este luat de o firma care are un interes declarat si controversat de ani de zile nu are ce cauta intr-o astfel de excursie. Este -nonetica plecarea lor in excursie pentru ca ea este platita si nu poate sa asigure obiectivitatea jurnalistului. Un bilet de avion pana in Noua Zeelanda costa o avere”, a declarat Cristian Tudor Popescu.

El a tinut sa mentioneze ca situatia este cu atat mai grava cu cat RMGC a invitat sefi din presa. „Din moment ce cheama un sef, reprezentantii firmei vor sa creeze un curent de opinie in interiorul mediului respectiv – televiziune sau ziar. Este mai grav decat (sa cheme, n.r.) un simplu jurnalist care poate sa faca un reportaj si atat”, a mai spus jurnalistul.

La randul sau, Ioana Avadani, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, a spus ca la marile ziare din strainatate deplasarile se fac numai pe banii redactiei. „Daca ne uitam in codurile de conduita ale unor ziare serioase ca -NY Times- sau -The Guardian-, raspunsul este evident: niciun responsabil editorial nu pleaca in deplasare decat pe banii redactiei. Si nu numai in Noua Zeelanda, ci si la Faurei. Chiar daca nu este o conditionare directa, suspiciunea exista”, a explicat Avadani.

„Adevarul”, fara reclame de la Rosia Montana

De la stanga la dreapta:Vlad Macovei redactor-sef „Evenimentul zilei”, Mihai Tatulici realizator Realitatea TV, Robert Turcescu jurnalist si Floriana Jucan,  director „Q Magazine”

12.jpg

In ultimii ani, RMGC a investit bugete serioase pentru campanii publicitare cu scopul de a schimba perceptia pe care o au romanii asupra prezentei canadienilor la Rosia Montana. Anul acesta, compania a avut, pe langa publicitatea TV, peste 20 de machete in principalele publicatii din Romania, potrivit datelor AlfaCont.

„Romania libera” a avut cele mai multe pagini: trei machete de jumatate de pagina si un insert de opt pagini. Ziarul este urmat de „Jurnalul National”, cu cinci machete, si de „Evenimentul zilei” si „Ziarul Financiar”, cu cate trei. Si ziarul „Adevarul” a publicat doua machete in luna iulie. Cu toate acestea, la sfarsitul lunii trecute, Adevarul Holding a anuntat ca nu va mai accepta reclame de la RMGC pentru ca este un proiect controversat, cu care grupul nu vrea sa-si asocieze imaginea. ; A contribuit Florina Tecuceanu

„Este nonetica plecarea lor in excursie pentru ca ea este platita si nu poate sa asigure obiectivitatea jurnalistului.”
Cristian Tudor Popescu
jurnalist

Rosia Montana, o afacere cu scandal

Frank Timis, „parintele”  afacerii Rosia Montana

13.jpgProiectul Rosia Montana a inceput acum mai bine de 13 ani, „parintele” afacerii fiind considerat romano-australianul Frank Timis. In 1997, Regia Autonoma a Cuprului Deva s-a asociat cu firma canadiana Gabriel Resources fiind infiintata compania Eurogold Resources (transformata intre timp in Rosia Montana Gold Corporation – RMGC).

Demersurile pentru aceasta asociere au fost intermediate de omul de afaceri Frank Timis, in calitate de reprezentant al Gabriel Resources.
Tot in 1997, statul roman a concesionat terenul pe care ar urma sa functioneze exploatarea de aur si argint, contra sumei de trei milioane de dolari. La acea data, contractul a fost semnat de Radu Berceanu, ministrul Economiei.

Conform clauzelor, statul roman are aproape 20 la suta din actiuni, iar restul, de 80 la suta, apartine  firmei Gabriel Resources. Potrivit evaluarilor facute de RMGC, la Rosia Montana ar exista   aur si argint care ar valora peste 7 miliarde de dolari. Mai multe organizatii ecologiste au protestat vehement de-a lungul timpului impotriva acestei exploatari, intrucat metoda folosita de canadieni impune utilizarea cianurilor care ar avea efecte devastatoare asupra mediului.

In 2006, RMGC a depus la Ministerul Mediului un raport privind impactul exploatarii. Documentul a fost revizuit in 2007 si a fost retrimis ministerului. Cateva luni mai tarziu, ministrul Mediului de atunci, Atilla Korodi, a suspendat pe termen nelimitat procedurile de avizare. Tot in 2007, certificatul de urbanism al RMGC a fost anulat in instanta.

Anul trecut, proiectul Rosia Montana a fost inclus in programul de guvernare al PDL, iar in iunie 2010 ministrul Padurilor si Mediului, Laszlo Borbely, a anuntat ca va fi reluata procedura de autorizare pentru investitia RMGC. Motivatia: reprezentantii Rosia Montana Gold Corporation au obtinut un nou certificat de urbanism.

Divergente in UE pe tema cianurilor

La inceputul lunii mai a acestui an, Parlamentul European a votat o rezolutie prin care a cerut Comisiei Europene (CE) sa interzica tehnologiile de minerit pe baza de cianuri pana cel mai tarziu la sfarsitul lui 2011.  CE nu a dat insa curs solicitarii Legislativului european. La inceputul lui iulie, comisarul european pentru Mediu, Janez Potosnik, a declarat ca Executivul european a facut o analiza aprofundata a recomandarii PE si a ajuns la concluzia ca masura nu este justificata.

Nume grele fac imaginea proiectului

Promotorii proiectului Rosia Montana se folosesc, in mesajele lor, si de notorietatea unor personalitati din lumea stiintifica sau din zona financiara. Iar daca aceste „vedete” vorbesc, in reclame, despre un impact potential de 19 miliarde de euro, succesul mediatic al proiectului ar trebui sa fie garantat, cam ca in cazul – pastrand proportiile – asocierii dintre FNI, CEC si CENTROCOOP („… lucreaza pentru tine”). Dar sa vedem cine sunt expertii invocati de promotorii de la Rosia Montana.

Bogdan Baltazar, fost presedinte al Bancii Romane de Dezvoltare (BRD), acum consultant de investitii, este un nume deosebit de apreciat in randurile economistilor si oamenilor de afaceri. Iar pentru ca e mai „slobod la gura”, cum se spune, e apreciat si ca orator, astfel ca vorbele sale dobandesc mai repede aura certitudinii.

Ovidiu Nicolescu este si profesor la Academia de Stiinte Economice (catedra de Management), dar in reclamele „Rosia Montana” apare in cea de-a doua calitate a sa, aceea de presedinte al Consiliului National al Intreprinderilor Mici si Mijlocii. Consiliul este principala confederatie patronala reprezentativa pentru firmele mici si una dintre „vocile sonore” care, din cand in cand, critica politicile economice ale Guvernului. Prezenta lui Ovidiu Nicolescu in panoplia „vedetelor” sustinatoare ale proiectului in cauza i-a surprins chiar si pe unii membri ai Consiliului.

Moise Achim, rectorul Universitatii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, apare chiar in calitate de cadru universitar, spre deosebire de Ovidiu Nicolescu. Iar aparitia lui printre girantii proiectului da bine, nu-i asa?

Sorin Berchimis, presedintele Institutului de Proiectari Miniere, vine sa completeze „baza stiintifica” pe care se cladeste imaginea proiectului de la Rosia Montana.

14.jpg

Pe langa cei patru romani, mai sunt invocati patru straini care – mai mult prin „greutatea” functiilor lor decat prin notorietate – gireaza tezele triumfaliste ale promotorilor proiectului.

In reclamele din presa scrisa, promotorii mizeaza pe nume grele si pe o cifra fabuloasa

Sursa: Adevarul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *