ROSIA MONTANĂ – Ordine in dezordine

0
227

ROSIA MONTANĂ - Ordine in dezordine

Rosia Montana – de ce s-o distrugi, cand poti s-o salvezi? (Foto: Dreamstime)

– Unul dintre cele mai performante programe de calculator din lume a decis: viitorul Rosiei Montane trebuie sa fie turismul! –

– Pentru prima oara in Romania, un program de calculator patentat in Suedia si folosit in luarea unor decizii strategice complicate a fost utilizat pentru a evalua controversatul proiect de exploatare a aurului de la Rosia Montana. Dupa ce au revazut munti de date si au evaluat opinii alternative, analistii au cerut soft-ului „DecideIT” sa dea verdictul in mai multe scenarii propuse. Solutia aleasa a fost turismul!
Cea mai profitabila si mai sigura varianta pentru viitorul Rosiei Montane nu e exploatarea aurului, ci valorificarea tezaurului natural si istoric al locului prin turism –

Vorbe goale

Emotiile acelei veri a anului 2013 au trecut. Lar­ma zecilor de mii de tineri s-a stins, au mai ramas, din loc in loc, pe ziduri vechi, desene cu frunze in rosu si ver­de si sloganuri ce rimeaza cu refrene cantate, par­ca, in alta viata. Oameni care s-au cunoscut chiar acolo, la protestele de „la fantana”, si s-au sarutat pri­ma oara atunci, pe caldaramul fierbinte al Pietei Uni­versitatii, sunt azi oameni la casa lor si isi plimba nos­talgici tancul cu caruciorul, pe traseele lor de bici­clisti-corporatisti-ecologisti de acum doi ani.
Au fost momente in care drama oamenilor de la Pungesti si rezistenta lor admirabila intr-un sat militarizat, mai ceva ca-n Romania anilor ’80, au furat atentia opiniei publice. Apoi au venit alegerile prezi­dentiale si, cum s-a intamplat de ani buni incoace, subiectul Rosia Montana a redevenit subiect-tabu, ingropat sub un dosar gros de presa, cu clisee scornite de politicieni, care nu vor sa spuna nimic. „E impor­tant sa gasim cele mai bune solutii pentru exploatarea resurselor naturale ale Romaniei”, „Trebuie sa pri­mim cele mai bune garantii de mediu din partea in­ves­titorilor”, „Se cere o reevaluare a intregului pro­ces, vom numi o comisie care sa se ocupe de asta”… Vorbe goale! Nimeni nu si-a asumat un verdict clar, in cazul Rosia Montana. Dosarul e suspendat, in stilul tipic al birocratiei romanesti, undeva intre doua stam­pile, si nimeni nu stie ce va urma. Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), investitorul cel mai agre­siv si mai cunoscut al anilor de dupa Revolutia din ’89, a inceput sa-si dea oamenii afara si a disparut, aproape, de pe agenda publica, dupa ce a amenintat statul roman cu un proces-mamut, in care va incerca sa isi recupereze toti banii investiti aici, in asteptarea clarificarilor legale din partea institutiilor noastre.

ROSIA MONTANĂ - Ordine in dezordine

E o tacere periculoasa care mocneste in jurul poves­tii de la Rosia Montana. Ea va exploda din nou, intr-o zi, dintr-un motiv sau altul, poate cand vom inte­lege cat ne va costa, si de data aceasta, lasitatea ce­lor pusi acolo sus, sa ne apere interesele si sa ia deci­zii lucide, iar atunci vom realiza, inca o data, ca suntem iarasi nepregatiti, ca nu avem, de fapt, nici o alternativa la ce ni se ofera de catre RMGC, ca iarna ne surprinde din nou cu zapezi, ca pe edilii marilor orase. Sunt deja decenii de cand s-au inchis vechile mine de la Rosia Montana, iar somajul a transformat zona intr-un veritabil focar social. Sunt ani buni de cand se vorbeste despre exploatarea aurifera cu cia­nuri de la Rosia Montana. Au trecut, iata, niste veri de la cele mai mari proteste anti-corporatie din Romania si tot nu stim, aplicat, cu argumente solide, de ce ne opunem proiectului RMGC si ce am putea pune in locul lui daca il refuzam. Miza e extrem de ridicata. Sunt, in primul rand, interese economice enorme. Renuntam la atat de multi bani pentru linistea noas­tra ecologica? Dar ce ne facem, totusi, cu oamenii care au nevoie de locuri de munca? Si, pana la urma, indiferent de verdictul in cazul complex de la Rosia Montana, cum facem daca apare un caz similar? Cum facem sa stim care ne sunt prioritatile si cum decidem in functie de ele, pe viitor?

Care este cea mai importanta decizie?

ROSIA MONTANĂ - Ordine in dezordine ROSIA MONTANĂ - Ordine in dezordine

Pentru prima oara in toti acesti ani, un studiu realizat de doua tinere din Romania, cu asistenta internationala de specialitate, face un curajos pas in acest sens. La capatul unei jumatati de an de munca labo­rioasa, in care au pus cap la cap toate datele rele­vante vehiculate in legatura cu dosarul Rosia Mon­tana, cele doua specialiste au facut o simulare a felului in care ar trebui sa fie luata o decizie rationala in acest caz. „Care este cea mai inteleap­ta decizie in cazul Rosia Mon­tana?”, s-au intrebat tinerele cerce­tatoare. Si au trecut, temei­nic, la treaba: aceea de a aduna date cat se poate de clare si de a face o buna evaluare a importan­tei lor, in complexul caz al Ro­siei Montane, iar apoi, cand totul a fost migalos pus la punct, cand fiecare patratel din fisierele sta­tis­tice a fost bifat, au pus aceasta intre­bare, marea intrebare in ca­zul Rosiei Montane, unuia dintre cele mai bune programe de cal­cu­lator specializate in luarea de decizii. Un soft folosit de mari com­panii in luarea de decizii stra­tegice, un soft folosit de insti­tutii publice din Occident pentru a-si usura munca in optiunile pe care trebuie sa le faca pentru binele contribuabililor lor, a fost folosit pentru prima oara in Ro­mania, aplicat pe cazul Rosia Mon­tana. „Care este cea mai inte­leapta decizie in cazul Rosia Montana?”, a fost intrebarea pe care i-au pus-o si calculatorului Adina Marincea si Adriana Mi­hai. Iar calculatorul a dat verdic­tul: cea mai buna varianta nu e nici proiectul de exploatare in versiunea lui din 1999, nici ver­siunea imbunatatita din 2013. Si nu e nici versiunea pe care Rosia Montana tocmai o traieste acum, cand nu se face nimic. Solutia cea mai buna e a patra dintre ver­siunile plauzibile, una vehiculata de multi, dar fara sa fie dublata de analiza si fara sa aiba, pana acum, in spate, date de specia­litate: solutia dezvoltarii turis­tice. Asta a decis calculatorul, cu marja clara de siguranta, in opt din noua simulari. In niciuna din­tre ele, exploatarea aurifera cu cia­nuri nu a iesit pe primul loc!

Un dosar manipulat

ROSIA MONTANĂ - Ordine in dezordineGalerii suprapuse – Verkes, Masivul Carnic

Niciun dosar nu a fost, in ultimii 25 de ani, mai complicat decat dosarul „Rosia Montana”. Niciun proiect nu a fost supus unei mai mari presiuni media­tice. In niciun proiect nu s-a investit mai mult in zona de comunicare si de relatii publice, niciun proiect nu a fost mai expus la lobby, in niciun caz, cifrele si da­tele cu pretentii de responsabilitate si de credibi­litate nu s-au intersectat mai mult cu manipulari de tot felul. Un mare investitor strain venea cu o solutie necruta­toare de exploatare a resurselor naturale ale tarii, munti intregi urmau sa fie rasi de pe locurile pe unde motii lui Horea si Avram Iancu isi aparasera credinta si identitatea, complicatiile ecologice legate de folosi­rea cianurii dadeau o si mai mare rezonanta situatiei. Sume uriase de bani s-au pompat din prima clipa, su­me inca mai mari erau promise (in afara celor bagate, la negru, in buzunare) dupa startul proiectului, iar o intreaga comunitate, victima a unei situatii sociale careia statul roman s-a dovedit incapabil sa-i gaseasca o rezolvare, astepta sa se intample ce­va. Peste toate se suprapunea o lipsa cronica de transparenta, o mul­time de detalii secretizate ale negocierilor din­tre investitor si statul roman, plus ma­rea neincredere care plana si inca pla­neaza si astazi asupra capacitatii insti­tutiilor statului roman de a lua decizii drepte, nein­fluentate de interese si de spagi.

Adina Marincea
Fumigenele se risipesc

ROSIA MONTANĂ - Ordine in dezordineAdina Marincea

Era acum doi ani, cand Adina Ma­rincea, doctor in Stiintele Comunicarii si cercetatoare in cadrul Median Re­search Center din Bucuresti, s-a ambi­tionat sa or­do­neze, intr-un fel, uriasa cantitate de informatii legate de proiec­tul Rosia Montana. S-a dovedit a fi o munca sisifica, pentru ca Adina trebuia nu doar sa parcurga mii de pagini, ci si sa sorteze si sa puna in re­latie cele mai relevante dintre informatiile disponi­bile.

„Proiectul genereaza dezbateri aprinse de ani de zile, cu argumente de o parte si de alta. Date fiind implicatiile importante, atat la nivel socio-econo­mic, cat si la nivel de mediu, pe plan cul­tural si chiar juridic, politic, parti­cipantii la dezbaterea publica au adus argumente diferite pe fiecare palier si le-au prioritizat, evident, in functie de propria specializare sau de propria agen­da. Dilema apare atunci cand ar­gu­mentele necesita un grad crescut de specializare si expertiza. Pe de o parte, studiile si declaratiile par­ti­cipantilor la dezbatere se contrazic, pe de alta parte, publicul larg nu dispune de cunostintele de specia­litate necesare formarii unei opinii infor­mate, si nici de timpul cerut de o documentare ama­nuntita. O alta problema tine de faptul ca multe dintre informatiile disponibile in presa provin din diverse declaratii, si nu dintr-o documentare serioasa, lipsita de partiza­nat. Toate astea genereaza confuzie la nivelul opiniei publice. De aceea am considerat nece­sara o centra­lizare – pe cat posibil obiectiva – a argu­mentelor aduse de principalii participanti la dezba­tere: RMGC, reprezentantii statului, precum si socie­tatea civila, Academia Romana, Academia de Studii Economice etc.”, explica Adina complicatiile proiec­tului sau, finalizat cu studiul „Argumente pro si contra proiec­tului de exploatare de la Rosia Montana”. In plin clinci al partizanilor proiectului de exploatare cu o parte foarte vocala si foarte critica a societatii civile, Adina Marincea venea, in premiera, in 2013, cu o voce rationala si cu argumente structurate logic, in jurul principalilor actori din dosar – Rosia Montana Gold Corporation, Compania de stat MINVEST, sta­tul roman, comunitatea locala, opinia publica si socie­tatea civila – si al principalelor problematici care apareau, mereu, in discursurile celor implicati – miza economica, miza ecologica, miza culturala si miza politico-juridica. O bibliografie lunga cat o dizertatie de masterat sta in coada ambitioasei cercetari a Adinei Marincea. O treaba pe care trebuiau sa o faca oameni din ministere si din cabinete parlamentare a facut-o, pe cont propriu, o cercetatoare venita din zona pri­vata…

Adriana Mihai
Unde-s doi puterea creste

ROSIA MONTANĂ - Ordine in dezordineAdriana Mihai

Exact la cercetarea Adinei Marincea s-a gandit Adriana Mihai, atunci cand a fost abordata de profe­sorul suedez Love Ekenberg in timpul unei conferinte tinute la Cluj. Era in plina febra a protestelor pentru salvarea Rosiei Montane, iar Clujul era, cum bine se stie, epicentrul miscarilor de strada. Mii de oameni ocupasera Piata Unirii pentru a apara Rosia Montana, iar profesorul Ekenberg era impresionat. A vorbit cu Adriana despre cazul Rosia Montana si a gasit o su­medenie de detalii care se apropiau de interesele sale de cercetare. Doctor in Matematica si in Stiintele Sistemelor si Computerelor la Universitatea din Stock­holm si specialist de top in domeniul analizei de risc si al asistentei in luarea deciziilor, tanarul profesor suedez dezvoltase un program de calculator, DecideIT, folosit cu succes tocmai in luarea unor decizii complexe, cum era si cazul proiectului de la Rosia Montana.

Trei pentru eternitate.
Profesorul Ekenberg si calculatorul sau genial

ROSIA MONTANĂ - Ordine in dezordineProfesorul Love Ekenberg

Sistemul DecideIT fusese deja folosit in 2012, pentru un studiu de caz cu privire la raul Tisa din Un­garia. Profesorul Ekenberg a evaluat patru scenarii diferite pentru proiectarea unui sistem de asigurare impotriva riscului de inundatii in Ungaria, in con­textul in care principalii actori aveau pareri relativ contrare. Pe de o parte, cei mai multi dintre cetateni se asteptau ca guvernul sa ii protejeze si sa acopere pierderile in caz de inundatii, in timp ce, pe de alta parte, autoritatile considerau ca aceasta politica nu mai putea fi sustinuta financiar si vroiau sa transfere responsabilitatea catre sectorul privat. In analiza sa, Love Ekenberg a folosit datele furnizate de Academia de Stiinte a Ungariei si a efectuat, de asemenea, inter­viuri cu actorii principali, pentru a crea un model de simulare a efectelor diferitelor optiuni politice. O analiza decizionala similara a fost realizata in insula Älgö, din Suedia, zona marcata de deza­cor­durile pe termen lung, intre cetateni si guvern, cu privire la alternativele pentru noul sistem de apa si canalizare, noul plan al dru­murilor si un port nou, pentru naveta. Un alt studiu de caz in care s-a folosit De­cideIT a avut in vedere problema plani­ficarii traficului urban in Stockholm. La randul sau, cazul Rosia Montana avea toate ingredientele pentru a testa capa­ci­tatea de analiza a sistemului: avea con­troverse cat cuprinde, diviza puternic societatea, informatiile si variantele de lucru ale diverselor parti se bateau cap in cap. Profesorul Ekenberg era dispus sa puna la dispozitie gratuit sistemul De­cideIT, ca si expertiza sa, in domeniul ana­lizei deciziilor. Doctoranda in dome­niul culturii digitale, Adriana Mihai era si ea incantata sa colaboreze cu profesorul sue­dez in acest caz care o interesa, iar studiul realizat deja de Adina Marincea era cea mai buna baza de start in acest proiect, care isi propunea sa vina, in premiera, cu o varianta logica si sustinuta de date cat se poate de clare pentru viitorul Rosiei Mon­tane.

Patru variatiuni pe aceeasi tema

ROSIA MONTANĂ - Ordine in dezordineRosia Montana – Taul Mare

Pentru inceput, cei trei cercetatori – Adina Marincea, Adriana Mihai si Love Ekenberg – au definit clar principalii ac­tori ai dosarului Rosia Montana: Rosia Montana Gold Corporation, Compania de stat MINVEST, statul roman, comunitatea locala, opinia publica si societatea civila. Dupa ce au parcurs munti de rapoarte oficiale, acte legis­lative – proiecte sau legi aprobate, de­crete guvernamen­tale, ordo­nante de urgenta, contracte, studii tehnice, studii financiare, carti, articole stiintifice, articole de presa, site-urile RMGC si ale institutiilor publice, declaratii, petitii, contestatii, discursuri si dupa ce i-au trecut in revista pe toti emitentii acestor documente – Guvernul Romaniei, institutii publice nationale si locale, Comisia Speciala pentru Rosia Montana din Parlament, Comisia Europeana, Parla­mentul European, promotorul proiectului Rosia Mon­tana Gold Corporation, experti independenti, natio­nali si internationali, institute de cercetare, academii, universitati, comunitatea locala, Alburnus Maior, comunitatea Uniti Salvam, jurnalisti, organizatii ne­guvernamentale, asociatii, fundatii etc., cei trei spe­cialisti s-au asigurat ca aceste puncte de vedere cu pri­vire la proiect sa fie preluate in cercetare intr-un mod cat se poate de echilibrat.
Pe baza acestei cercetari laborioase s-au clarificat, in cele din urma, patru alternative pentru Rosia Mon­tana. Alternativa 1 o reprezinta proiectul de exploa­tare cu cianura, actualizat cu prevederile acordului din 2013 intre RMGC si Guvernul Roman. Alter­nativa 2 presupunea faptul ca s-ar renunta la proiectul minier, dar nimic altceva nu s-ar initia in locul aces­tuia. Alternativa 3 insemna implementarea proiectului in forma sa initiala, cu pre­vederile din Licenta de Ex­ploatare din 1999, in care statul roman negociase foarte permisiv, si in ter­meni economici, si in ter­meni ecologici, cu RMGC. In fine, alternativa 4 era cea a dezvoltarii turistice in zona Rosia Montana. „Pe pagina electronica a Camerei Deputatilor, foru­mul de dezbatere cu privire la proiectul Rosia Monta­na are un spatiu destinat discutarii alternativelor la proiectul RMGC. Cea mai populara solutie propusa de utilizatori este prac­ti­carea turismului in zona”, se arata in cercetarea rea­lizata de Adina Marincea, Adriana Mihai si Love Ekenberg. Marea proble­ma nu a fost, insa, identi­ficarea solutiei turismului pentru Rosia Montana, ci acoperirea ei cu studii de specialitate si cu date rele­vante.

Turismul: ascuns dupa usa de guvernanti

ROSIA MONTANĂ - Ordine in dezordineVegetatie specifica pe Muntele Carnic

„Una dintre marile surprize ale cercetarii a fost sa descoperim ca nicaieri pe site-urile ministerelor sau pe lista de documente disponibile a Camerei Deputatilor privind cazul Rosia Montana nu exista un studiu privind potentialul turistic de dezvoltare a zonei!”, spune Adriana Mihai. Practic, statul roman urma sa ia o decizie privind exploatarea cu cianuri, fara ca macar sa ia in calcul o analiza riguroasa a alternativei legate de dezvoltarea turismului in zona! „Cu greu am gasit, pana la urma, un astfel de studiu, realizat de Institutul National de Cercetare-Dez­voltare in Turism in perioada 2004-2006, finantat printr-un program PHARE. Institutul este responsabil cu elaborarea strategiilor si studiilor de impact pen­tru dezvoltarea turistica in toata Romania, multe din rezultate conducand la strategii de dezvoltare regio­nala si fiind finantate de Ministerul Turismului. Mo­delul lor de dezvoltare a zonelor din Muntii Apuseni afectate de inchideri miniere este disponibil in arhi­vele Institutului si cuprinde cinci volume care, con­form cercetatoarei principale, Georgeta Maiorescu, cu care am discutat, au fost trimise ministerelor in 2006 si au ramas fara raspuns. De asemenea, d-na Maiorescu a prezentat rezultatele la Minis­terul Me­diului drept o alternativa viabila la proiectul RMGC in cadrul consultarii publice cu privire la rapoartele EIM, dar a primit un ras­puns din partea companiei, si nu din partea Mi­nisterului!”. Inca o dovada a „se­riozitatii” cu care statul roman a tratat un caz de importanta celui de la Rosia Montana! Asta, pe langa faptul ca – asa cum aveau sa descopere cu surprindere cele doua cercetatoare – niciunul dintre minis­terele-cheie implicate in acest proiect nu si-a facut si nu a publicat un studiu propriu de impact al proiectului. In conditiile in care RMGC era disperata sa puna cat mai repede in aplicare pro­iectul, majoritatea studiilor care puteau lamuri decidentii erau platite si realizate chiar de RMGC, iar studiile serioase, precum cel le­gat de modelul de dezvoltare turistica a zonei miniere Zlatna – Bucium – Rosia Montana – Baia de Aries, erau complet ignorate de autoritati!!!

Georgeta Maiorescu
Ingerul bun al Muntilor Apuseni

ROSIA MONTANĂ - Ordine in dezordineNoiembrie 2013. Bucurestiul sustine Rosia Montana (Foto: Mediafax -2)

ROSIA MONTANĂ - Ordine in dezordine

Cele cinci volume ale studiului coordonat de Georgeta Maiorescu aduceau, inca de acum 10 ani, argumente solide ca alternativa pentru proiectul de exploatare a aurului. „Activitatile extractive presupun afecta­rea grava a mediului in­conjurator si, in plus, nu rezolva problemele so­ciale, problema disponibili­zarilor masive prin inchi­derea unor mine nerenta­bile. Pe de alta parte, zona beneficiaza de o mare con­centrare in va­lori de pa­trimoniu turis­tic de interes national cu valoare excep­tionala, pa­trimoniu care poate fi iremediabil distrus de activitatea miniera de extractie”, se arata in studiul realizat de Georgeta Maiorescu. Turismul rural, cel cultural, turismul in­dustrial, turismul montan, turismul pentru sporturile de iarna, turismul stiintific, speoturismul si turismul de tranzit spre Alba Iulia, Sibiu sau Cluj sunt pre­zentate ca avand un mare potential in zona. Cerce­tatoarea de la Institutul National de Cercetare-Dez­voltare in Turism vine cu propuneri clare, de investitii private si publice in zona, pornind de la un necesar de 9 milioane de euro pentru modernizarea infrastruc­turii in zona, si sugereaza inclusiv amenajari turistice, precum infiintarea unui Parc National Rosia Monta­na, care sa includa rezervatiile Piatra Corbului, Piatra Despicata si Avenul din Hoanca Urzicarului. Inves­titiile in infrastructura de acces, in structurile de cazare, in centrele de informare turistica, in parcul turistic, in pavilioanele expozitionale s-ar fi ridicat, conform proiectului, la 16 milioane de euro, dintre care 4 milioane de euro investitii private si 12 mili­oane de euro investitii publice. Analiza prevedea venituri anuale de milioane de euro din exploatarea spatiilor de cazare, a spatiilor pentru alimentatie, a zonelor de agrement si a celor de conferinte, din ex­ploatarea unui teleschi etc., estimand o recuperare foarte rapida a investitiilor, intr-un orizont de timp de circa 10 ani, in timp ce numarul de locuri de munca noi in zona ar fi fost de aproape 600, comparabil cu cele mai optimiste promisiuni ale RMGC. Practic, daca ar fi fost pus in practica in 2006, cand a fost prezentat acest plan, Rosia Montana putea fi deja una dintre problemele rezolvate ale Romaniei. In loc sa fie astfel, zona Apusenilor ramane si azi o zona gri, la intersectia delasarii, coruptiei si incompetentei celor pusi sa decida pentru noi…

In loc de epilog

ROSIA MONTANĂ - Ordine in dezordineMuntele Corabia

Argumentele studiului realizat de Institutul Natio­nal de Cercetare-Dezvoltare in Turism aveau sa atar­ne greu in evaluarea facuta de Adina Marincea, Adriana Mihai si Love Ekenberg, cu ajutorul pro­gramului DecideIT. In opt din cele noua scenarii realizate pe baza criteriilor si subcriteriilor celor mai importante alese de cei trei cercetatori, varianta dezvoltarii turistice iese ca fiind cea mai buna va­rianta pentru zona. In toate scenariile analizate, solutia dezvoltarii turistice bate de departe solutia exploatarii aurifere la Rosia Montana! Iar asta nu o spun fostii manifestanti din Piata Unirii de la Cluj sau din Piata Universitatii de la Bucuresti, nu o spun cei de la Alburnus Maior, nu o spun investitorii in turism din zona Apusenilor. O spune, fara chip de partinire, un program de calculator specializat in luarea unor astfel de decizii „la rece”, realizat in Suedia si asistat de trei cercetatori aflati din­co­lo de orice dubiu pro­fesional. Sunt 10 ani de cand prima cercetare serioasa a alternativei de dezvoltare turistica in zona Rosiei Montane sta ascunsa in birourile guvernamentale din Ro­mania. Sunt 10 ani de cand propuneri clare si grafice riguroase de­mon­streaza ca zona pu­tea fi salvata cu un chi­lipir de 12 milioane de euro, infim la cat se fura si se risipeste in Roma­nia. Si sunt ani de zile de cand proiecte precum DecideIT al profesoru­lui Ekenberg rezolva di­leme serioase, in cele mai importante orase din lume. A trebuit sa vina trei tineri cerceta­tori ca sa ne demon­stre­ze cat de simplu e sa iei o decizie daca ai do­rinta de a o face si ca sa ne arate, inca o data, cat de putred e sistemul care decide in locul nos­tru daca vom avea sau nu iazuri cu cianuri in inima Apusenilor…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here