La fiecare crestere a pretului materiilor prime, creste si cota cauciucului, natural sau de sinteza. Insa rotile uzate ale masinilor ar putea satisface 45% din consumul european de cauciuc, potrivit unei estimari facute in cadrul proiectului Criosinter.

roata de cauciuc
Cand deseurile devin valoroase
Peste trei milioane si jumatate de tone de cauciuc uzat ingroasa in fiecare an un stoc european deja considerabil ca marime si greu de redus. Reciclate, aceste cauciucuri ar putea avea noi intrebuintari, prin eliminarea tuturor compusilor textili si metalici din roti. Astfel, cauciucurile pot fi folosite la construirea peluzelor sintetice a terenurilor de fotbal si rugby. Bine macinate, ele sunt folosite pentru aranjarea spatiilor de joaca pentru copii. Dar cel mai adesea, cauciucurile sfarsesc prin a fi incinerate.
Bineinteles, prin reciclarea rotilor de masini nu se poate ajuge la un produs de aceeasi calitate si rezistenta ca a latexului natural, astfel incat sa se poata face din ele un nou pneu. Daca patrunde insa pe o parte a pietei de cauciuc – de incaltaminte, mobilier urban, industrie auxiliara de automobile – roata de masina utilizata capata valoare.

Un material desconsiderat
In realitate, cauciucul nu se recicleaza. Intr-un pneu, el este amestecat cu alte aproape 200 de ingrediente, apoi este vulcanizat, un proces ireversibil, care ii modifica structura moleculara si ii confera propietatile dorite de fabricant. Materialul obtinut prin macinarea pneurilor uzate conserva totusi o gama larga de proprietati exploatabile, cum ar fi elasticitatea sau capacitatea de a amortiza zgomotul. Pentru a convinge piata inca reticenta la folosirea acestui material, partenerii in proiectul Criosinter au inceput sa fabrice, folosind 100% pneuri reciclate, prototipuri pentru trei produse reprezentative ale sectorului – talpi de pantofi, lespezi pentru consolidare a soselelor si para-socuri pentru camioane, o piesa de mari dimensiuni.

Trei fabricanti parteneri in proiect realizeaza prototipurile in atelierele lor. „Proprietatile materialelor rezultate in urma reciclarii pneurilor depind de factori pe care nu-i putem cuantifica” , spune Tomas Zagora, biomecanic si coordonator tehnic al proiectului Criosinter, la Institutul de Biomecanica din Valencia (Spania). Astfel proprietatile psiho-chimice ale produsului finit deriva din marimea si provenienta pneurilor. De asemenea, modul de macinare – prin metoda traditionala sau metoda inovatoare, mecanica, la temperatura ambianta, sau criogenica la temperatura de tranzitie sticloasa – influenteaza rezultatul.

In magazine, in curand?
Vechile cauciucuri reciclate in talpi de pantofi ar putea oare deveni o tendinta in comercializare? Chiar daca produsul astfel obtinut are toate calitatile asteptate si este prezentat sub un model simpatic nu va fi insa suficient, deoarece imaginea produselor reciclate nu este intotdeauna una pozitiva. Ramane problema ridicarii barierelor mentale legate de acest tip de produse in randul consumatorilor. Specialistii in relatia producator-consumator au pus in practica tehnici de inginerie „afectiva” , destinate sa amelioreze imaginea produselor obtinute prin reciclare. Potrivit acestora, daca clientii sunt corect informati, intentia lor de cumparare creste cu peste 50%. Folosirea unor cuvinte ca „verde”, „de calitate”, „inovator”, „de valoare” conduce la amelioarea imaginii acestor produse in ochii consumatorilor. Inspirati de aceste rezultate, cercetatorii au creat o marca cu trimitere la avantalele ecologice ale cumpararii unui articol din cauciuc reciclat. Substituirea acestui material cauciucului pur ar permite reducerea cu aproximativ 72% din emisiile de gaze cu efect de sera, rezultate in urma extragerii de noi resurse naturale, precum si economisirea a 88% din necesarul de energie, sustin cercetatorii.

Sursa: Research.eu

1 COMENTARIU

  1. Reciclarea se face prin prisma profitului, cu alte cuvinte daca procesul de reciclare a unui material este mai ieftin decat producerea acestuia din surse clasice atunci are sorti de izbanda. Nimeni nu va plati in plus doar de dragul materialelor reciclate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here