In locul padurii din jurul Capitalei, care ar fi trebuit sa protejeze orasul de poluare, nu sunt decat terenuri virane si gunoaie.Bucurestiul a ramas fara perdea de copaci, din cauza defrisarilor care s-au facut dupa retrocedarea terenurilor si a padurilor de langa Soseaua de Centura.
In jurul Bucurestiului, cat vezi cu ochii, au fost inaltate blocuri si vile pe terenurile defrisate dupa anii „90. Capitala a ramas fara „centura verde”, dupa ce peste 90% din padurile si terenurile din jurul sau au fost retrocedate, iar autoritatile sustin ca nu pot conserva nici bruma de copaci care au mai ramas.
Cat despre plantarea puietilor, nici vorba! Tot praful ridicat de camioane se abate de la 50 de kilometri deasupra orasului, pe sosea zac gunoaie, iar in sertarele ministerelor ce au promis ca vor transforma tinutul dimprejurul Capitalei in zona turistica zac de ani buni proiecte si dosare, acoperite si ele de praf.
Fostul primar al Capitalei, Adriean Videanu, sustinea in 2005, inainte de a fi ales, chiar pe site-ul sau, ca „au fost alocati deja 260 de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile pentru a proteja Bucurestiul printr-un inel verde, lat de doi kilometri, menit sa opreasca praful”.
Adriean Videanu: „nu am gasit sprijin”
Pe acelasi site, dar la sfarsit de mandat, in 2008, Adriean Videanu, actualul ministru al Economiei, le ofera bucurestenilor o dare de seama despre realizarile sale, in care aminteste si despre perdeaua de copaci promisa.
„Am dorit sa cream o centura verde in jurul Capitalei, lata de doi kilometri, prin plantarea de copaci in zonele limitrofe.
Nu am gasit niciun fel de sprijin din partea primarilor comunelor si oraselor vecine Bucurestiului”, scrie Videanu. Contactat de catre reporterul „Adevarul”, ministrul Videanu a refuzat sa comenteze soarta „centurii verzi”, motivand ca este ocupat si nu poate sa vorbeasca despre acest subiect.
Documentatia pentru „Centura Verde a Capitalei” a fost inaintata si Ministerului Agriculturii care a numit sapte localitati din jurul Bucurestiului, unde urma sa fie plantati puieti de tei, frasin, salcam, paltin si pin. Astfel, in comunele Peris, Branesti, Vidra, Petrachioaia, Berceni si 1 Decembrie ar fi trebuit sa rasara pana acum paduri care sa-i apere pe bucuresteni de praf si poluare.
Tot in Ilfov, la recomandarea Prefecturii, au mai fost identificate si alte suprafete pentru impadurire, pe raza comunelor Bragadiru, Chiajna si Buftea.
Primarii din Ilfov nu stiu nimic despre proiect
Oamenii din comunele incluse in acest proiect habar nu au insa despre perdeaua forestiera ce ar fi urmat sa treaca prin ograda lor. Primarul Stefan Stanciu din comuna Petrachioaia a parut foarte surprins cand a fost intrebat despre „Centura Verde”. „Habar nu am. Sa chem consilierii, poate stiu ei ceva.
Noi am impadurit pe banii nostri, nu pe ai statului si nu mi-a spus nimeni ce e cu proiectul asta”, a declarat, pentru „Adevarul”, primarul din Petrachioaia.
Nici padurea satului nu se bucura de prea mare atentie din partea mai-marilor comunei, in apropierea ei fiind depozitate mormane de gunoaie. Nici primarul din Vidra, Florin Niculae, nu stie nimic despre un astfel de proiect. „Nu stiu sa existe asa ceva.
Nu mi-a spus nimeni nimic despre reimpaduririle de pe centura.
Problema mea este groapa de gunoi de la Sintesti”, a spus primarul Florin Niculae. Primarul din comuna Berceni, Marian Ghenu, spune ca plantarile de puieti din comuna sunt facute doar cu bani de la bugetul local.
O noua lege
In proiectul „Centura Verde” au fost implicate mai multe institutii, printre care Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, Prefectura Municipiului Bucuresti si Prefectura Ilfov, consiliile locale din judet, cat si agentiile de mediu.
Proiectul a fost lansat in 2005, iar propunerile de finantare au venit prin Programul de preaderare Sapard.
Pentru buna desfasurare a acestui proiect a fost constituita in 2006 si o comisie, formata din 20 de membri, prin Ordinul Ministrului Agriculturii nr. 151/2006.
Rezultatele acestei intregi tevaturi, denumita „Centura Verde”, sunt insa inexistente, iar motivul invocat de autoritati il constituie refuzul proprietarilor de teren care nu sunt de acord ca pe teritoriul lor sa fie plantati copaci. „Proiectul a intampinat dificultati chiar din prima etapa, respectiv identificarea terenurilor si a proprietarilor”, a declarat, pentru „Adevarul”, Olga Georgescu, directorul general al Directiei Generale Regim Silvic si Cinegetic din cadrul Ministerului Agriculturii.
Procedurile vor fi reluate
„Prefectura Judetului Ilfov a identificat o suprafata de 248 de hectare pe raza localitatilor Bragadiru, Chiajna, Berceni si Buftea. Avand in vedere dezinteresul proprietarilor pentru impadurirea terenurilor agricole si neagricole, Ministerul Agriculturii a elaborat un proiect de lege in vederea urgentarii procedurilor de expropriere pentru cauza de utilitate publica a terenurilor pe care se vor realiza perdele forestiere de protectie”, a mai spus Olga Georgescu.
Dupa adoptarea acestei legi, mai spune reprezentantul Ministerului Agriculturii, ” in functie de alocatiile financiare prevazute de minister, se vor actualiza documentatiile tehnico-economice elaborate in perioada 2005-2006, se vor relua procedurile de identificare a proprietarilor si solicitarea acordurilor necesare realizarii proiectului”.
Proprietarii de terenuri din Ilfov nu sunt de acord cu plantarea copacilor pe teritoriul lor
Habar nu am. Sa chem consilierii, poate stiu ei ceva. Noi am impadurit pe banii nostri, nu pe ai statului.
Stefan Stanciu primarul comunei Petrachioaia, Ilfov
Nu mi-a spus nimeni nimic despre reimpaduririle de pe Soseaua de Centura. Nu stiu sa existe asa ceva.
Florin Niculae primarul comunei Vidra, Ilfov
Sursa: Adevarul
