Array

Cum ar putea devenit verzi porturile romanesti

Cum ar putea devenit verzi porturile romanesti

Program ”Rabla” pentru macarale, alimentarea porturilor cu energie verde, colectarea selectiva a gunoiului si reciclarea sedimentelor depuse in Marea Neagra din cauza manipularii proaste a marfurilor, sunt cateva propuneri pentru inverzirea porturilor romanesti.

Porturile verzi reprezinta o propunere a Romaniei pentru un proiect ce ar putea fi realizat in cadrul strategiei Dunarii, potrivit expertului Alexandru Capatu.
Acesta a prezentant aceasta idee cu prilejul unei mese rotunde privind navigabilitatea fluviala organizata la Romexpo.
Proiectul are opt obiective, care, pe de o parte vizeaza imbunatatirea performantei ecologice a porturilor dunarene, dar si cresterea productivitatii lor cu ajutorul investitiilor intr-o tehnologie verde.

In opinia acestuia, macarale ”energofage, greoaie si neproductive”, aduse prin anii ’60 in porturile de la Dunare, trebuie reciclate si inlocuite cu macarale moderne sau cu utilaje portuare noi.
”Alta arie de actiune este sa cautam cea mai nimerita energie curata care se poate aplica fiecarui port. De exemplu, pentru portul Constanta, unde se stie ca briza este foarte puternica, putem sa ne gandim la energia eoliana, pentru porturile Giurgiu si Zimnicea la energie solara sau la combinarea acestor feluri de energie ori putem folosi biomasa in marile aglomerari urbane, cum ar fi Galati – Braila sau Turnu Severin – Orsova, unde sa se faca acel management al gunoiului si sa se produca biomasa. Odata produsa aceasta energie, portul poate deveni propriul producator si distribuitor de energie”, a explicat Alexandru Capatu.
Praful si zgomotul trebuie reduse

Urmatoarea arie de actiune se refera la managementul produselor menajere, a gunoaielor si a apei de la bordul navelor.
”Trebuie gasite acele utilaje care fac mai putin zgomot. Totodata, a sasea arie de actiune vizeaza reciclarea si relocarea sedimentelor poluate. De-a lungul anilor, s-au manipulat marfuri in vrac cu utilaje nu neaparat etanse sau, chiar daca erau etanse, a batut vantul si produse chimice, fosfati, cereale, minereuri, carbuni au cazut in apa si pun in continuare in pericol panza freatica. Noi propunem sa facem un dragaj in dana, sa luam aceste materiale, sa le tratam si apoi sa le redam naturii”, a mai explicat Capatu.
A saptea arie de actiune vizeaza restaurarea si protejarea mediului acolo unde a fost stricat, facandu-se anumite investitii in infrastructura, sa se planteze din nou copaci, unde se poate, si sa se pastreze ceea ce mai exista.
Ultima arie de actiune, extrem de importanta, este continuitatea procesului de protejare a naturii, constientizarea oamenilor ca fiecare emisie redusa este importanta. Astfel, exista multe porturi din Vest care tind sa obtina certificatul EMAS, pentru a deveni porturi verzi.

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,101FaniÎmi place
108CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente