17 organizații din România și Europa au lansat astăzi un document de poziție în 12 puncte, conținând elementele cheie pentru implementarea în mod optim a sistemului garanție-returnare pentru recipientele de băuturi în România. Potrivit comunicatului de presă, documentul elaborat cu sprijinul unor experți internaționali fost transmis Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și este asumat de către Zero Waste România, Reloop Platform, Zero Waste Europe, European Environmental Bureau, Bankwatch România, Asociația Mai bine, Agent Green, Asociația SNK, Greenpeace România, Fundația Eco-Civica, Romania Green Building Council, Asociația Mă Educ, Asociația Ecoteca, Act for Tomorrow, Asociația România în Tranziție, Cultopedia și Pachamama Romania, România Ecologică.
Sistemul garanție-returnare a fost inclus în legislația românească prin OUG 74/2018, aprobată de Legea 31/2019, însă normele de aplicare pentru implementarea și funcționarea sistemului sunt în proces de elaborare de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Sistem garanție-returnare, dar nu oricum
Primele dintre principiile enunțate în documentul de poziție sunt sistemul garanție-returnare centralizat, autofinanțarea, autocontrolul și transparența, potrivit elaboratorilor documentului de poziție. Trebuie să fie înființat un operator de sistem centralizat, dedicat, care să îndeplinească obligațiile producătorilor, să organizeze colectarea la nivel național și să raporteze către autoritățile statului, pentru a asigura transparența și aplicabilitatea la scară largă. În ceea ce privește finanțarea, costurile de operare a sistemului – taxe de manipulare, transport, logistică, cheltuieli de administrare și chiar pentru campanii de conștientizare – pot fi acoperite din vânzarea materialelor colectate, din sumele nesolicitate de către consumatori și din taxa de garanție percepută.
Ce este sistemul garanție-returnare? La achiziționarea unui produs, clientului i se percepe o sumă de bani – garanția, sumă restituită în momentul în care returnează ambalajul la un punct de returnare, de regulă, la comerciant.
De asemenea, sistemul-garanție-returnare ar trebui să acopere mai multe tipuri de materiale de ambalaje (plastic, metal și sticlă) și o gamă largă de produse (băuturi, apă îmbuteliată, bere, precum și vin și spirtoase), fiecare tip de material având un centru de cost separat în cadrul sistemului, pentru a evita subvenționarea încrucișată a materialelor.
Guvernul trebuie să fie cel care pune în aplicare și monitorizează sistemul, stabilește ținte de colectare relevante – minimum 70%- 80% – 90% în primul, al doilea, respectiv al treilea an de implementare. De asemenea, nivelul minim al garanției fără TVA trebuie decis tot de către Executiv.
Experiența consumatorilor ar trebui să fie de așa natură încât să încurajeze returnarea recipientelor. În acest sens, documentul de poziție sugerează că aceștia ar trebui să beneficieze de cel mai înalt grad de confort, cu cea mai redusă amprentă de carbon. În acest scop, punctele de returnare trebuie să fie ușor accesibile, iar consumatorul ar trebui să poată returna ambalajul la orice comerciant, fără a fi condiţionat să îl returneze doar în locaţia din care l-a achiziţionat.
Măsuri necesare pentru evitarea fraudei
Semnatarii documentului de poziție recomandă raportarea per numărul de unități/recipiente de băuturi colectate, iar nu per volum sau greutate. O raportare per volum sau greutate ar vulnerabiliza sistemul în fața tentativelor de fraudare prin metode precum contorizarea lichidelor rămase în recipiente. În plus, sistemul garanție-returnare este implementarea integrală a Responsabilității Extinse a Producătorilor (EPR), în cadrul căreia unitatea de ambalaj în sine face obiectul raportării.
Mai mult, documentul de poziție propune ca recipientele de băuturi introduse pe piață și colectate în cadrul sistemului trebuie marcate corespunzător – cu un simbol ușor de recunoscut de către consumatori și cod de bare specific, astfel încât să poată fi centralizat numărul de recipiente, iar raportările să reflecte corect situația reală.
Sistemul garanție-returnare ar trebui administrat de o entitate non-profit a producătorilor și comercianților, Organizație de Transfer de Responsabilitate (OTR) dedicată recipientelor de băuturi care fac obiectul sistemului, care să contribuie la echilibrarea sumelor colectate și returnate de către toți jucătorii din piață.
Dat fiind că operatorul sistemului este o OTR dedicată ambalajelor pentru băuturi, producătorii îndeplinesc obligațiile Responsabilității Extinse a Producătorilor (EPR) prin participarea în sistemul garanție-reurnare. În consecință, la data punerii în aplicare a sistemului garanție-returnare ar trebui să înceteze automat obligațiile producătorilor în cadrul sistemelor EPR existente, astfel încât ambalajele de băuturi incluse să nu fie supuse dubleui taxări.
Accent mai mare pe ambalajele refolosibile
Un aspect considerat de o importanță deosebită de către semnatarii documentului de poziție îl reprezintă obiectivele de colectare a recipientelor refolosibile. Cele 17 ONG-uri de mediu propun autorităților să completeze legislația în vigoare și să stabilească un obiectiv pe termen lung pentru ambalajele reutilizabile vândute de către comercianții cu amănuntul, de 55% până în 2030. OUG 74/2018, aprobată prin Legea 31/2019, face referire la un obiectiv de 30% până în 2025. Agenții economici care pun pe piață produse ambalate în recipiente refolosibile ar trebui să înființeze o organizație de transfer de responsabilitate care să administreze un sistem de compensare centralizată a recipientelor refolosibile și care să raporteze către autoritățile de mediu relevante numărul de unități/recipiente de băuturi refolosibile puse pe piață și colectate. Ca argument este invocată experiența altor țări unde operatorii de sisteme pentru recipiente de unică folosință și cei pentru refolosibile au cooperat, folosind la comun infrastructura de colectare și oferind servicii reciproce de compensare.
România s-a angajat să implementeze sistemul garanție-returnare pentru ambalajele de băuturi până în luna martie 2022. Reprezentanții Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) au anunțat public elaborarea unui proiect de act normativ care să reglementeze acest sistem și care ar urma să fie adoptat până la sfârșitul acestui an.
Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să colecteze 50% din ambalajele din plastic, 70% din ambalajele din sticlă și 70% din ambalajele din metal, în conformitate cu Directiva 94/62/CE. În plus, mai au obligația de a atinge o rată de colectare a plasticului de unică folosință de 77% până în 2025, respectiv de 90% până în 2029, stabilite prin Directiva 2019/904 a Parlamentului European.
Articole pe aceeași temă:
Ambalajele reutilizabile de băuturi: Crearea cadrului legislativ pentru garanție-returnare
Pentru reciclarea sticlei și a plasticului, sistemul de garanție-returnare este singura soluție