Surse oficiale indică măsuri dezastruoase, luate în secret, în Planul Național de Redresare și Reziliență al Ministerului Fondurilor Europene.
Greenpeace România, WWF, Bankwatch, Fundația Conservation Carpathia, Eco Civica, Asociația Kogayon. 2 Celsius și Eco Ruralis atrag atenția că Ministerul Fondurilor Europene (MFE) propune măsuri dezastruoase pentru mediu în PNRR. Surse din interiorul MFE ne-au dezvăluit informații îngrijorătoare cu privire la direcțiile de finanțare menționate în plan. Pe domeniul mediu se propun, spre exemplu, 145 mil. Euro pentru reabilitarea și refacerea a 1000 de Km de drumuri forestiere (în condițiile în care multe sunt construite fără să țină cont de impactul asupra mediului, deci orice lucrări suplimentare ar dăuna și mai mult), 45 mil. Euro pentru corectarea de torenți (adică distrugerea acestor micro-habitate prin betonare) și 209 bucăți (sic) spații gestionare fond cinegetic în valoare de 108 mil. Euro (adică cabane de vânătoare), iar pe domeniul agricultură avem 1 miliard de euro pentru lucrări de drenaj și desecări (adică distrugerea habitatelor umede).
Doar aceste câteva exemple de investiții sunt de natură să ne arate cât de greșit înțeleg autorii imperativele Pactului Ecologic European și a Strategiei Europene pentru Biodiversitate. În acest ritm, riscăm să pierdem mare parte din cele 80 de miliarde de euro, așa cum am avertizat încă din luna iulie, în urma analizei Planului Național de Investiții și Relansare Economică.
Elaborat în secret, fără nicio consultare publică, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) riscă să omită cele mai importante schimbări de care România are nevoie și să nu atragă cele 30 de miliarde de euro alocate de către UE. În schimb, acesta trebuia să fie elaborat într-o manieră transparentă prin consultare publică și implicarea factorilor interesați, așa cum se cere inclusiv în ghidul Comisiei Europene, nu doar la nivelul Guvernului și al companiilor de stat.
Greenpeace, WWF, Bankwatch și alte ONG-uri reunite în platforma www.mâinesedecideazi.ro – care conține exact un set de peste 80 de măsuri convergente cu PNRR – au solicitat Ministerului Fondurilor Europene, Președinției și Guvernului, încă din data de 29 octombrie, să fie considerate factori interesați în elaborarea PNRR, fără ca până în prezent să fi primit vreun răspuns.
Președintele Iohannis a prezentat în conferința de presă din 28 octombrie structura PNRR pe trei piloni și 12 direcții prioritare, iar Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a precizat într-o conferință de presă din 9 noiembrie că la minister există deja un draft al PNRR. Cum până în momentul lansării acestui comunicat de presă nu a fost publicat draftul PNRR pe niciuna dintre platformele oficiale și nici petiția noastră nu a primit vreun răspuns, avem îndoieli legitime cu privire la modul de elaborare a acestui document ”… de căpătâi al României pentru perioada următoare.”, așa cum a declarat chiar domnul ministru Boloș.
“Cerem Ministerului Fondurilor Europene, public de această dată, să ne considere factori interesați, să comunice calendarul consultărilor publice pentru PNRR, în condițiile în care elaborarea s-a făcut în spatele ușilor închise, și să precizeze termenul depunerii planului României la Comisia Europeană”., a declarat Valentin Sălăgeanu, Greenpeace România.
România, printre cele mai bogate țări în ceea ce privește biodiversitatea, are acum oportunitatea de a deveni lider european în conservarea naturii. Pentru asta trebuie doar să ne aliniem ca țară politicilor și țintelor europene și dorinței societății, să vrem să ne protejăm patrimoniul natural național, să cerem și obținem resurse de la UE pentru aceasta. Conservarea și valorificarea sustenabilă a patrimoniului natural vor aduce beneficii naturii și nouă tuturor, inclusiv bunăstare comunităților locale.