O diferenta de doar doua molecule dintr-o gena identica la om si la cimpanzeu s-ar putea afla la originea capacitatii de a vorbi a oamenilor, se arata intr-un studiu publicat miercuri, 11 noiembrie, in revista britanica Nature.
Aceste molecule, denumite acizi aminati, stau la baza formarii proteinelor. Proteina din gena studiata (FOXP2), care comanda un grup de gene ce asigura vorbirea, contine cateva sute de acizi aminati, dintre care doar doi il diferentiaza pe om de cimpanzeu.
„Am pus in evidenta genele ale caror actiuni difera in functie de mutatia acestor doi acizi aminati, inclusiv anumite gene a caror functionare este esentiala sistemului nervos central”, au explicat cercetatorii.
Si studiile anterioare din cadrul teoriei evolutionismului sugerasera ca exista o variatie a acestei gene intre om si cimpanzeu, data de cei doi acizi aminati, si ca acestia ar avea un impact asupra facultatii de a vorbi.
„Studiul nostru demonstreaza prin experiment aceasta diferenta”, a declarat Daniel Geschwind de la Universitatea California din Los Angeles (UCLA), coautor al studiului, citat de AFP.
Pentru realizarea studiului, oamenii de stiinta au utilizat tesuturi cerebrale de la om si de la cimpanzeu, dar si celule de cultura, dupa care au comparat efectele variatiilor genei FOXP2 asupra grupului de gene responsabile cu vorbirea. Cercetatorii au putut descoperi astfel ca gena FOXP2 a cimpanzeului are efecte diferite de cele ale genei FOXP2 a omului.
Rolul jucat de aceste doua molecule ar putea explica felul in care limbajul omului poate fi reglat la nivel molecular, dar poate oferi si explicatii privind evolutia omului.
„Nu stim cand a aparut mutatia acestor doi acizi aminati”, a adaugat Geschwind. Potrivit studiilor stiintifice, omul si cimpanzeul s-au separat acum 5 milioane de ani, insa paleoantropologii situeaza aparitia vorbirii in urma cu mai putin de 100.000 de ani.
In afara de creier, dezvoltarea vorbirii omului mai este legata de caracteristicile morfologice care il diferentiaza de maimutele mari.
„Nu stim ce s-ar intampla daca am pune un creier uman intr-un cimpanzeu. Ar fi acesta capabil sa vorbeasca? Cei mai multi oameni cred ca nu, deoarece, la om, limba, caile respiratorii superioare si cerul gurii ofera o structura mult mai adaptata vorbirii”, a mai precizat Geschwind.
Sursa: Intact News