Odata cu eliminarea de catre guvernul italian a folosirii energiei nucleare, pentru a evita un referendum pe care l-ar fi pierdut cu siguranta, administratorul delegat al companiei Enel, Fulvio Conti, lucreaza la reconfigurarea strategiei colosului electric in perspectiva unui viitor nenuclear.
In acest viitor exista doar un singur mare protagonist, carbunele: costa putin si aduce castiguri mari, se arata intr-o analiza a revistei italiene L”Espresso.
Cererea mondiala de carbune este in crestere, alimentata de China si India, dar si de Germania si Japonia si se prevede ca va creste cu 53% pana in 2030. Productia mondiala a fost in 2010 de 6,5 miliarde de tone (peste 8%), iar pretul merge in sus. Ramane de necontestat pe primul loc printre resursele energetice: 39% din energia lumii este produsa prin arderea carbunelui, inaintea gazului si uraniului.
Cum poate fi sustinuta insa cresterea sa ca alternativa la energia nucleara, avand in vedere ca argumentul in favoarea acesteia din urma era tocmai faptul de a fi „curata”? Totodata, energia nucleara a avut o misiune: de a stabiliza productia pe o sursa ieftina si continua.
Pentru a obtine acelasi rezultat, singurul plan B este de a creste mult hulitul carbune. „Centralele care asigura Enel cel mai mare profit sunt cele alimentate in acest mod”, a declarat Davide Tabarelli, presedinte al Nomisma Energia. Este vorba de centrala din Brindisi si cea de la Civitavecchia.
Gata de a intra in joc este si o a treia, cea mai importanta: trei unitati de 660 de megawati putere in delta Padului, deja autorizate de Ministerul Mediului. Este vorba de operatiunea Porto Tolle, cea mai mare conversie a vechii centrale pe baza de combustibil lichid, care va deveni una de varf pentru alimentarea intregii Padanii.
O operatiune impresionanta, cu o investitie de 2 miliarde de euro, 2.000 de angajati pe santier si sase ani pana la finalizare. Pentru a alimenta centrala, incarcatura va ajunge cu vaporul iar apoi va fi transportata pana la centrala cu barje spre delta.
Desi traseul este complex, riscul de poluare a mediului, in acest stadiu, este limitat. Exista insa alt risc: poluarea aerului ce va rezulta din arderea carbunelui. Ce se va intampla in acest caz cu obiectivele de reducere a emisiilor de CO2 pe care Italia, la fel ca toate tarile europene, s-a angajat sa le indeplineasca pana in 2020?
Centralele de la Porto Tolle si Civitavecchia au adoptat o tehnologie numita carbune curat. Costul producerii de energie din carbune, inclusiv dreptul de a emite CO2, este competitiv comparativ cu toate celelalte surse.
Cu toate acestea, intr-un viitor nu prea indepartat parametrii folositi astazi pentru a evalua carbunele ar putea creste. S-a calculat ca daca Germania va inchide definitiv instalatiile sale nucleare si le va inlocui cu carbune si gaze, ar trebui sa cumpere 8 milioane de drepturi de CO2 in plus pe piata (fiecare cota corespunde unei tone de gaz care modifica clima).
Costul este cu 138 milioane de euro mai mult pentru producatorii de energie electrica. O achizitie similara pe piata cotelor va creste si mai mult preturile. In decembrie, acestea au sarit deja de la 15 euro tona la 17 euro tona dupa catastrofa din Japonia, si au atins 20 de euro, dupa decizia Angelei Merkel de a inchide sapte reactoare nulcleare.
In joc este echilibrul delicat dintre obiectivele nationale de combatere a incalzirii globale decise de guverne si interesele de afaceri ale producatorilor de energie, bugetele si profiturile lor. Regandirea domeniului nuclear global risca sa creeze confuzie. Este un efect paradoxal. A renunta la construirea de centrale nucleare in Italia nu este pentru Enel un sacrificiu mare, dar lucrurile stau diferit in cazul centralelor pe care le are in Spania si Slovacia, care contribuie cu un miliard la marja sa operativa iar inchiderea lor i-ar aduce prejudicii.
Cresterea folosirii carbunelui este o mare oportunitate, cu conditia sa nu se renunte la lupta impotriva schimbarilor climatice si de a intelege cu claritate ca reducerea emisiilor de CO2, in aceste vremuri, nu mai este o prioritate. Adio spus energiei nucleare ar putea avea acest efect neplacut, conchide analiza.
