Valoarea certificatelor verzi acordate producatorilor de energie regenerabila, emise numai pentru anul 2010, atinge nivelul de 12,265 miliarde de euro, raportat la pretul maxim de 55 euro/certificat. Daca alocarea de certificate s-ar realiza in procent de 100%, fiecare consumator din Romania ar trebui sa plateasca suplimentar pentru energia electrica pe care o consuma in jur de 200 de euro pe an. Pe de alta parte, investitorii in energie regenerabila sunt protejati de riscuri, prin intermediul acestor certificate, spre deosebire de investitorii in centrale de producere a energiei care utilizeaza combustibili fosili.
Modificarea Legii energiei regenerabile, in sensul cresterii numarului de certificate pe fiecare tip de resursa, anunta o adevarata ex-plozie a afacerilor in domeniu, semnalul fiind dat deja de energia eo-liana. In paralel, cu toate ca Hidro-electrica a blocat privatizarea celor 63 de microhidrocentrale ramase inca in portofoliu, foarte multi in-ves-titori se orienteaza catre constructia unora noi, pentru ca fiecare MWh (megawat ora) de energie produs in microhidrocentrale cu o putere de pana la 10 MW atrage dupa sine trei certificate verzi. Cea mai favorizata de Legea energiei regenerabile este insa energia fotovoltaica (solara), caz in care pentru fiecare MWh livrat in reteaua de electricitate se primesc sase certificate verzi. Deocamdata insa, investitiile in centrale fotovol-taice lipsesc cu desavarsire, pe de o parte din cauza costurilor foarte ridicate, pe de alta parte pentru ca noua lege a energiei regenerabile a fost vo-tata in urma cu doar circa doua luni. Asa se face ca, pentru anul 2010, certificatele verzi emise de Trans-elec-tri-ca producatorilor de energie regene-rabila vizeaza aproa-pe exclusiv energia hidro si eoliana.
Tranzactiile cu certificate verzi, in crestere
Anul trecut au fost tranzactiona-te 141.607 certificate verzi, din care 38.171 de certificate au fost achizitio-nate de furnizorii de energie pe platforma OPCOM, in vederea indepli-ni-rii cotei obligatorii pentru 2008, iar 103.436 de certificate – in vederea indeplinirii cotei pentru anul 2009, acestea din urma reprezentand echi-valentul a 46,53% din certificatele emise pana la ultimul termen-limita de ofertare, 15 decembrie 2009. Pre-tul mediu de tranzactionare a certificatelor verzi pentru indeplinirea co-tei obligatorii pentru 2009 a fost de 215,34 lei/certificat (55 euro/certificat la valoarea medie a cursului de schimb pentru luna decembrie a anului 2008, 3,9153 lei). In schimb, in acest an, cota obligatorie pentru energia regenerabila a crescut la 8,3% din totalul consumului brut de ener-gie electrica, fata de 6,78% anul trecut, ceea ce face ca numarul total de certificate verzi pentru indeplinirea cotei sa fie de 223.011, aproape dublu fata de 2009. Guvernul a stabilit ca valoarea de tranzactionare a unui certificat verde sa fie cuprinsa intre 27 si 55 de euro. Daca toate certificatele s-ar tranzactiona la valoa-rea maxima, ajungem la concluzia ca in circuit ar intra nu mai putin de 12,265 miliarde de euro, cu peste doua miliarde mai mult decat inten-tiona Romania sa investeasca in intreg sistemul energetic national pe o perioada de 5-7 ani. Deocamdata insa, cota obligatorie de certificate nu a fost atinsa niciodata in ultimii cinci ani, motiv pentru care Autori-tatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei a preferat sa le re-porteze pentru anul care urmea-za, desi legea prevede sanctionarea celor care nu-si indeplinesc cota. Pa-na la data de 11 august, numarul de certificate verzi tranzactionate pe Piata Centralizata, pentru indepli-ni-rea cotei aferente, a fost de 110.626, iar numarul de certificate verzi tranzactionate pe Piata Contractelor Bi-la-terale a fost de 27.296. Au ramas dis-ponibile pentru indeplinirea co-tei aferente anului 2010 un numar de 85.089 certificate verzi, conform da-telor operatorului de piata OPCOM.
Un potential nevalorificat
Daca investitiile in energia eolia-na cunosc o adevarata explozie in a-cest moment in Romania, in schimb la capitolul energie fotovoltaica suntem inca in faza de pionierat. Acor-da-rea a sase certificate verzi pentru fiecare MWh livrat in retea din surse fotovoltaice ar putea schimba radical situatia in viitorul apropiat. Instala-tiile-pilot din Romania produc abia 100 Kilowati, din care 30 kw sunt realizati de ICEMENERG (Institutul de Crecetari si Modernizari Ener-ge-tice), restul instalatiilor apartinand Universitatii Politehnice si Univer-si-tatii din Targoviste. Potentialul solar din Romania este reprezentat de den-sitatea medie de energie aferen-ta radiatiei solare incidente, in plan orizontal, care depaseste 1.000 kWh/ metru patrat pe an. In Romania s-au identificat cinci zone geografice, diferentiate in functie de nivelul flu-xului energetic inregistrat, iar regi-mul distributiei geografice a poten-tialului energetic solar arata ca mai mult de jumatate din suprafata tarii beneficiaza de un flux mediu anual de 1.000 kWh/m2/an. Energia solara poate fi valorificata nu numai ca sursa de producere a energiei electrice, ci si pentru energia termica, situatie in care nu se pune problema acordarii de certificate verzi. Siste-mele solar-termale active se folosesc de obicei pentru prepararea apei cal-de menajere in locuinte individuale. In conditiile din Romania, un captator solar termic functioneaza, in con-ditii normale de siguranta si eficien-ta, pe perioada martie-octom-brie, cu randamente ce pot ajunge pana la 90%. Aportul energetic al sistemelor solar-termale la necesarul de caldu-ra si apa calda menajera din Ro-ma-nia este evaluat la circa 1.434 mii tep (tone echivalent petrol), ceea ce ar putea substitui aproximativ 50% din volumul de apa calda menajera sau 15% din cota de energie termica pentru incalzirea curenta. Cos-tul inves-ti-tiei pentru realizarea de sisteme fo-tovoltaice in retea de mo-dule solare a inregistrat o evolutie favorabila in ultimele decenii, pretul unui modul solar diminuandu-se sistematic, pana la circa 6 dolari/1 W instalat. Pretul energiei electrice produse din surse solare fotovoltaice va-riaza intre 25 si 50 centi/kWh.
Microhidrocentralele sunt la mare cautare
Societatea Hidroelectrica detine in momentul de fata cele mai multe microhidrocentrale din Romania (63), dupa ce a privatizat 87 de uni-tati in perioada 2004-2009. Intrucat certificatele verzi aduc societatii mai multi bani decat ar fi putut aduce o eventuala privatizare a microhidrocentralelor ramase in portofoliu, conducerea Hidroelectrica a blocat procesul de privatizare. Conform noi-lor reglementari in domeniul ener-giei regenerabile, pentru un MWh energie electrica produs in microhidrocentrale noi se primesc trei certificate verzi, in timp ce pentru unitati retehnologizate se pri-mesc doua certificate, iar pentru ce-le nemodernizate – un singur certificat. Microhidrocentralele sunt uni-tati de productie care au o capacitate de productie de pana la 10 MW. Din-tre companiile private care au reu-sit sa achizitioneze microhidrocentrale de la Hidroelectrica amintim Energy Holding, ISPH (Institutul de Studii si Proiectari Hidroenergetice), compania italiana ESPE sau Wienstrom din Austria, care a platit si un pret-record, de 28 de milioane de euro, pentru 17 dintre unitati. De asemenea, mai detin microhidrocentrale com-paniile Romenergo, Hidrocons-tructia, Electromagnetica, un con-sor-tiu condus de firma portugheza Martifer, Luxten, Benny Alex.
Americanii sparg gheata in productia de panouri solare
Panourile solare instalate pana acum in Romania provin aproa-pe in exclusivitate din import, indeosebi din China. Incurajarea investitiilor in domeniul fotovoltaic va duce inevitabil si la o crestere a numarului de producatori autohtoni de panouri. Zilele trecute, compania americana Energiz Renewable a anuntat ca vrea sa investeasca in Romania pana la 64 de mi-lioane de dolari in constructia a doua fabrici de panouri solare. „Constructia primei fabrici este in faza de planificare, iar unele lucrari preliminare au fost facute pe baza unor granturi si subventii disponibile din partea Guvernului roman”, a declarat agentiei Mediafax presedintele Energiz Renewable, Edward T. Whelan. Cele doua fabrici vor putea produce anual panouri solare cu o putere cumulata de 80 MW.
Sursa: Sfin
