Export de deșeuri de plastic, export de probleme de mediu

Containere pentru de?euri electrice ?i electronice la institu?iile publice

de Oriana Irimia

Știați că statele UE au metodologii diferite de calcul a ratei de reciclare a plasticului și declară o cantitate de deșeuri reciclată cu 40% mai mare decât propria capacitate de reciclare? Restul este ars, dus la groapa de gunoi sau exportat.

Raportul Zero Waste Europe cu privire la schimbările de tendință din comerțul cu deșeuri din 2018 este poate cel mai important document de această natură produs în lume. El are greutatea rapoartelor Amnesty International în termeni de informații puțin cunoscute publicului, semnale de alarmă cu privire la inechitatea socio-economică și de mediu. Raportul dezvăluie practici la limita legalității și cu siguranță inetice din statele exportatoare de deșeuri, iar informațiile sunt rodul unor investigații amănunțite în domeniul traficului cu deșeuri, licit și ilicit. Informațiile sunt obținute uneori cu mari dificultăți și în situații amenințătoare de viață de către activiștii din China, Malaezia, Indonezia, dar și din Statele Unite și Europa.

Din păcate, raportul este îngrijorător, cu atât mai mult cu cât ONU și Comisia Europeană atrag atenția că țintele mondiale pentru 2020 ale Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în privința plasticului de unică folosință și gestiunii deșeurilor sunt departe de a fi atinse. 

Prea puțin plastic colectat și reciclat în întreaga lume 

Efectele utilizării plasticului au devenit incontrolabile. Supraproducția de mase plastice și diversitatea sortimentelor produse și consumate fac ca acestea să se regăsească abandonate în mediul marin și alte medii, în proporții alarmante. 

Ratele de reciclare sunt foarte reduse în întreaga lume. Cea mai mare rată de colectare a maselor plastice pentru reciclare în lume era, în 2018, de 29,7% și era înregistrată în Uniunea Europeană.  Statele Unite colectau pentru reciclare, în anul de referință, numai 9,5% din plasticul post-consumator, conform înregistrărilor din sistemele oficiale, iar ratele de recuperare din sectorul informal sunt necunoscute, din cauza lipsei de înregistrări. În schimb, rata de reciclare a plasticului în China era, tot în 2018, de 22,8%. Într-un scenariu optimist, peste două treimi din plasticul eliminat iese din Economia Circulară, dar în scenariul cel mai realist stăm mult mai prost.  

Ratele de reciclare a plasticului sunt limitate. Pentru majoritatea rășinilor polimerice nu există metode economic-fezabile de reciclare. Prețurile scăzute la petrol și gaze fac plasticul „virgin” ieftin, ceea ce subminează puternic piețele de reciclare. Tendințele curente de a trece de la plastic rigid la plastic flexibil, multi-compozit și multi-laminat reduc și mai mult opțiunile de reciclare. 

Există o dependență globală de comerțul mondial cu deșeuri de plastic, pentru sistemele de reciclare. Cei mai mari exportatori sunt Statele Unite și câteva țări din Uniunea Europeană, dar interdicția relativ recentă a importurilor de plastic de către China schimbă lucrurile. 

Comerțul global cu deșeuri de plastic implică grave injustiții de mediu. Multe din masele plastice exportate sunt materii plastice amestecate, de calitate inferioară, pentru care nu există piețe locale. Lipsa transparenței facilitează și ea comerțul ilegal cu plastic. 

Fiind principalul importator de deșeuri de plastic, China a produs un adevărat cutremur în sistemele locale de reciclare când a anunțat interzicerea importurilor de plastic post-consumator. Această schimbare stimulează inovarea în îmbunătățirea calității reciclării și a standardelor în regiunile care exportă cea mai mare parte a plasticului. Însă, în același timp, amenință să crească procentul de plastic incinerat, precum și să mute povara procesării deșeurilor de plastic către state din Asia de SudEst, precum Indonezia, Malaezia și, probabil, India. 

Procesele de reciclare din aceste țări importatoare se bazează în cea mai mare măsură pe sectorul informal și micii agenți economici, fără suport socio-economic și fără recunoașterea rolului important pe care îl joacă în economia locală, și nu numai. Astfel de întreprinderi se află adesea sub standardele din țările exportatoare, ceea ce înseamnă că acestea din urmă își externalizează nu numai costurile, ci și efectele asupra mediului în străinătate. 

Abordarea eficientă a problemei deșeurilor de plastic, în amonte

Utilizarea plasticului ca combustibil este propusă ocazional în gestionarea deșeurilor de plastic, dar acest lucru nu este reciclare, ci o formă de incinerare, cu emisii de gaze cu efect de seră, aflată implicit într-o poziție inferioară în ierarhia managementului deșeurilor. 

Standardele actuale nu se dovedesc eficiente pentru a determina piețele de reciclare să absoarbă toate materiile plastice. Acestea sunt opționale, manageriale și ,în mare măsură, influențate de industrie. 

Cadrele de reglementare internaționale existente nu sunt suficiente pentru a aborda problemele actuale generate de plastic. Majoritatea sunt opționale și se concentrează numai pe prevenirea poluării oceanelor cu plastic. Aceste instrumente globale nu tratează cauzele primare ale poluării cu plastic și, în consecință, vor eșua în a produce o schimbare reală a situației. Aici intră Regulamentul UE pentru Transportul Deșeurilor (WSR 2016), Directiva UE pentru ambalaje și deșeuri de ambalaje (PPWD 2015), Directiva Cadru UE cu privire la Deșeuri (WFD 2008).

Unele regiuni pot crește ratele de reciclare cu capacitatea actuală, prin instrumente de politică dovedite, și chiar extind capacitatea locală de reciclare în condiții adecvate. Cu toate acestea, datele din cercetarea Zero Waste Europe sugerează că creșterea reciclării nu va fi suficientă pentru a absorbi toate materialele plastice utilizate. Din acest motiv, concluzionează raportul, sunt esențiale abordări upstream, care să prevină generarea deșeului de plastic.

Soluțiile sunt uneori simple: reducerea folosirii plasticului în favoarea altor materiale mai prietenoase cu mediul, eliminarea varietăților de plastic nereciclabil și a compozitelor nereciclabile, reutilizarea la maximum și ecodesign. Pentru toate, însă, este nevoie de voință politică.Raportul integral, în limba engleză, poate fi descărcat gratuit aici : https://zerowasteeurope.eu/library/changing-trends-in-plastic-waste-trade-plastic-waste-shipments-report/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *