Cercetatorii europeni au descoperit ca gheata din mai multe locuri antarctice arata cum a fost clima in urma cu sute de ani.

O echipa de specialisti din zece tari europene a primit de curand premiul “Descartes”, acordat de Comisia Europeana, pentru descoperirile privind schimbarile climatice. Oamenii de stiinta au studiat cuburile de gheata, extrase de la o adancime de 3.000 de metri, din Antarctica, si au vazut ca incalzirea planetei de acum 800.000 de ani era mult mai lenta decat cea din prezent.

Cercetarile au inceput in urma cu 15 ani, cand a luat nastere Proiectul European pentru cercetarea ghetii din Antarctica. Atunci a facut prima expeditie in Antarctica. La inceput, oamenii de stiinta s-au limitat sa cerceteze schim-barile climei din urma cu 125.000-145.000 de ani, crezand ca gheata poate furniza informatii relevante numai din acea perioada. “Studiind cuburile de gheata, ne-am dat seama ca putem sa reconstituim temperatura, rata precipitatiilor, compozitia atmos-fe-rica, iar raportul dintre oxigen si azot sa-l folosim ca referinta pentru esantioanele studiate de noi”, ne-a spus Hubertus Fischer, director de proiect si cercetator la Institutul Polar “Alfred Wegener” din Germania.

Forarea ghetii s-a facut numai vara

El arata ca, dupa ce oamenii din echipa lui au forjat in adancime, si-au dat seama ca formatiunile de gheata pot dezvalui mult mai multe informatii despre clima din urma cu milioane de ani. Asa ca au inceput sa studieze alte doua sectoare: “Dome C”, situat in Oceanul Indian, si “Dronning Maud Land” din Oceanul Atlantic. “Mediul de acolo ne era strain si foarte ostil. Am putut sa foram numai in timpul celor trei luni de vara antarctica. In restul timpului, era cumplit de frig”, povesteste profesorul Hubertus.

Toate echipamentele au trebuit aduse cu vapoarele si apoi transportate pe gheata pana la locul unde urma sa se faca masuratorile. “Te simteai de parca erai rupt complet de lume. In interior, taramul Antarcticii e ca un desert rece. Fiecare despicatura a ghetii e un pericol constant. Dar e intr-adevar frumos si foarte linistitor”, povesteste Fischer.

Fierul a fixat dioxidul de carbon in oceane

Un alt rezultat spectaculos din timpul cercetarilor arata ca praful e un element important pentru magnitudine, care e mult mai mare din timpurile glaciare comparativ cu perioadele mai calde. Acest praf contine si fier, iar impreuna cu el a fost capabil sa fertilizeze biosfera marina, mai exact sa fixeze dioxidul de carbon in Oceanul sudic. In plus, modelarile facute in cadrul proiectului arata ca fierul continut in praf nu face decat sa reduca concentratia de CO2.

Premiul va fi investit in cercetare

Echipa a primit 1,3 milioane de euro in cadrul premiilor pentru stiinta si cercetare, pe care ii va investi tot in cercetarea din Antarctica. Ei vor sa studieze clima de acum 900.000 de ani pentru ca atunci a avut loc clar o schimbare climatica.

“Vom folosi premiul pentru a organiza inclusiv intalniri anuale cu studentii si cu oamenii de stiinta, astfel incat sa mentinem colaborarea internationala. E foarte important sa putem sti ce s-a intamplat in urma cu aproape un milion de ani, pentru ca de atunci un ciclu interglaciar dureaza cam 100.000 de ani, dar inainte dura numai 40.000 de ani. Numai studiul ghetii ne poate explica diferenta”, a mai spus Hubertus Fischer.

– Gheata din Antarctica arata ca azi dioxidul de carbon si metanul sunt la cele mai mari niveluri din ultimii 800.000 de ani. Emisiile cu efect de sera au crescut cu 30% fata de ultimele inregistrari Hubertus Fischer,
cercetator german

Apogeul caldurii a fost la sfarsitul perioadei calde

Experimentele facute la Centrul European din Hamburg printr-un model general de circulatie combinat cu izotopi de apa pentru diverse stagii climatice arata ca temperatura de la suprafata Antarcticii a fost de aproximativ 15 grade Celsius in ultimii 800.000 de ani, variatiile fiind de la -10,3 grade Celsius pana la +4,5 grade.

“In ciuda diferentelor aparent mari, sunt de fapt numai cateva inregistrari de temperatura importante in Dome C, Vostoc si Dome F, care arata ca exista similaritati intre partea de est si cea de vest ale Antarcticii. Acum avem confirmarea ca perioadele interglaciare se caracterizeaza prin mai putina caldura decat ultimele patru cicluri climatice”, spune Hubertus Fischer. Apogeul temperaturii crescute a fost inregistrat la sfarsitul perioadei calde, in contrast cu cele mai recente interglaciatiuni, cand acesta aparea la inceput.

Sursa: Adevarul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here