Metoda japoneza

japonezi.jpgSa privesti pe cineva cum clateste un borcan de mustar nu prea suna a divertisment, dar in Japonia se cheama ora de maxima audienta.  Intr-un segment al emisiunii de dimineata Hanamaru Market, faimoasa in Tokyo, un expert al reciclarii, a scufundat cu grija un borcan de plastic intr-un vas plin cu apa, umplandu-l cu apa si clatindu-l. Una dintre gazdele segmentului statea langa acesta, privind cu interes si a intrebat daca era necesar sa se foloseasca detergent.

Nu, spuse expertul, apa si putin efort e tot ce trebuie. Ar putea suna cam ciudat, dar sortarea gunoiului, in stilul japonez, a devenit un ritual pentru a deveni un cetatean responsabil in Tokyo. Multe dintre casnice considera ca responsabilitatea fata de mediul inconjurator este noua moda de a avea grija de familie. Odata ce japonezii adopta o idee, o fac din tot sufletul.  Responsabilitatea fata de mediul inconjurator nu face exceptie. In ultimii 34 de ani, Japonia si-a reinnoit taxa pe benzina de 25 yeni (0,25$) – blestemul Statelor Unite – de patru ori. Un deceniu dupa ce a gazduit conferinta care a dus la protocolul de la Kyoto, Japonia gazduieste Summit-ul G8 la Hokkaido in acest an, care se va concentra pe probleme de mediu.

Ca si natiune, insula cu putine resurse naturale, Japonia nu-si permite sa fie risipitoare. Aceasta inseamna ca celelalte natiuni au ceva de invatat de la aceasta. Japonia este una dintre cele mai eficiente natiuni din punct de vedere al energiei industriale. De asemenea unele dintre companiile de top din Japonia, cum ar fi Toyota si Sharp, sunt cunoscute pentru tehnologii care adopta stiluri de viata ecologice.  Un concept conservationist este intiparit in mintea japonezilor inca de la nastere si este prezent in societate prin lucruri marunte. Acum zece ani, cand am vizitat Kyoto pentru prima oara, am fost socata de toaletele publice care nu aveau sapun, niciun dispensor plin cu servete de hartie – cateodata si fara hartie igienica. In posetele lor, yamato nadeshiko (femei care sunt, printre altele, responsabile si intotdeauna pregatite) considera necesar sa aiba pachete de servetele de hartie cu ele in cabine si batista pentru a se sterge pe maini.

Ce alta tara ar instala echipamente pentru a imita sunetul toaletei cind se trage apa, pentru a descuraja utilizarea excesiva a acesteia de catre japonezii timizi care doresc sa acopere sunetul mictiunii cu trageri de apa succesive?Japonia nu este o tara fara de pacat. Intr-adevar pe perioada industrializarii din ultimul secol, Japonia era la fel de faimoasa pentru catastrofe de mediu cat era pentru conservare.  Boala Minamata, consecinta unei scurgeri de mercur industrial a cauzat probleme musculare si neurologice pentru mii de japonezi; poluarea cu dioxina a fost luata in considerare abia de curand. In anii 1960 aerul din Tokio avea reputatia Beijingului de astazi.  Emisiile de dioxid de carbon din  camine au crescut cu aproximativ 40% incepand cu 1990.

O vizita in orice magazin arata un exces in folosirea materialelor de impachetare. Dar atitudinea publicului si eforturile guvernului incep sa schimbe incet Japonia. In parte, acest lucru se datoreaza conceptului de mottainai, care inseamna literal „Ce pierdere !” si se manifesta printr-o dorinta aproape obsesiva de a conserva si refolosi. Cu secole in urma a avut loc o miscare de mediu inconjurator si japonezii au adoptat origami, ca si forma de arta – originara din China – bazata pe notiunea de creare fara taieturi.

Designer-ul Issey Miyake a adaptat conceptul in urma cu 30 de ani prin haine facute dintr-o singura bucata de material, taiata astfel ca nicio bucata sa nu ajunga la gunoi. „Mottainai nu este un concept economic”, spune Hiroyuki Torigoe, profesor de sociologie la Universitatea Waseda din Tokyo. „Este o mentalitate.” Atunci cand Japonia era o tara in curs de dezvoltare indragostita de stilul de consum al americanilor, japonezii s-au gandit ca mottainai este depasit, spune Yukiko Kada, fost profesor de sociologie de mediu, astazi guvernatorul prefecturii Shiga.

Acum, japonezii redescopera dorinta de a cauta „satisfactie spirituala si mentala” deoarece nevoile lor materiale de baza au fost in mare parte indeplinite, spune ea.  „Mediul inconjurator s-a schimbat in mod dramatic,” spune Kada.  „Acum douazeci sau 30 de ani in urma erau multi pesti in lacuri si rauri. Dar acest lucru s-a schimbat in mod drastic si japonezii au inceput sa se gandeasca, „Unde s-au dus licuricii?” Cu noroc si putin mottainai, se vor intoarce in curand.

Sursa: The Time

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *