O treime din Oltenia, arie naturala protejata

Cele 41 de propuneri de situri Natura 2000, o retea europeana de conservare a naturii, insumeaza aproape 30% din suprafata regiunii.

De la inceputul saptamanii si pana maine, Craiova este gazda unei expozitii mai putin obisnuite: „Reteaua Natura 2000 in Romania”.

Scopul expozitiei este de a prezenta publicului informatii concrete despre ce inseamna aceasta retea de arii protejate la nivel european si care sunt propunerile de situri Natura 2000 la nivelul regiunii 4 Sud-Vest Oltenia. Astfel, 41 de zone, a caror suprafata insumata reprezinta 30% din Oltenia, au fost desemnate drept potentiale arii protejate cu statut european. Siturile respective sunt situate in judetele Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt si Valcea.
Lista ramane deschisa

Potrivit reprezentantilor Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului (ARPM) Dolj, cele 41 de situri Natura 2000 identificate au o suprafata cumulata de 1.682.241 de hectare, adica in jur de 30% din Oltenia.

„Asta in conditiile in care media pe tara este de 18 la suta, iar lista acestor zone ramane deschisa”, spune Catalin Florescu, seful serviciului Implementari Politici de Mediu din cadrul ARPM Dolj. Astfel, au fost identificate 26 de situri de importanta comunitara (fiind vizate habitatele si speciile de faune aflate in pericol) si 15 arii de protectie speciala avifaunistica, in acest caz fiind protejate speciile de pasari, inclusiv cele migratoare.

Toate aceste propuneri au fost trimise de Ministerul Mediului Comisiei Europene spre avizare, existand posibilitatea ca unele dintre zone sa nu fie incadrate totusi in reteaua Natura 2000. Cei care au avut curiozitatea sa treaca pragul expozitiei au putut afla si ce ar trebui sa faca oamenii care au pamanturi sau vor locui in zonele protejate.

„Multe dintre practicile actuale de folosire a terenurilor vor continua si dupa desemnare, deoarece sunt compatibile cu masurile de conservare a speciilor si habitatelor. Este adevarat ca reteaua Natura 2000 permite etichetarea produselor naturale dintr-o zona si probabil va contribui la cresterea vanzarilor acestor produse. In schimb, este fals ca toate activitatile economice vor fi oprite si ca va fi afectat dreptul de proprietate si de administrare a terenurilor protejate”, explica reprezentantul ARPM, Catalin Florescu.
„Nu stiu ce e si cu protectia asta a naturii”

Pe de alta parte, oamenii trebuie sa stie ca nu vor putea face chiar ce-i taie capul in zonele declarate situri Natura 2000 deoarece scopul acestor arii este tocmai acela de a ingradi activitatile ce ar pune in pericol mediul inconjurator si speciile protejate. Spre exemplu, pentru dezvoltarea de noi proiecte in constructii sau infrastructura, trebuie ca statul roman sa analizeze impactul acestora asupra mediului si apoi sa aprobe, daca este cazul, proiectul respectiv. In cazul in care este vorba de bani europeni, proiectele ce nu vor respecta aceste reguli nu vor mai primi finantarea respectiva.

Din pacate, prea putini olteni stiu ce presupune introducerea unei suprafete in reteaua Natura 2000, iar localnicii din zonele respective se plang de faptul ca nimeni nu le-a spus ce vor mai avea voie sa faca si ce nu. „Habar nu am, in cazul in care protejeaza ei pamantul din vale, daca voi mai putea sa ar. Nu stiu ce e si cu protectia asta a naturii, ca nu ne-a zis nimeni nimic”, spune morocanos Gheorghe Marin, din comuna doljeana Desa.
UTIL

Propuneri de arii protejate

In regiunea Sud-Vest Oltenia s-au facut 15 propuneri de situri de protectie speciala acvafaunistica si 26 de propuneri privind siturile de importanta comunitara, toate acestea urmand a fi integrate in reteaua europeana Natura 2000. Iata cateva dintre zonele cu cea mai mare intindere ce urmeaza sa fie declarate arii protejate:

Dolj. Calafat-Ciuperceni-Dunare (28.981 hectare), Confluenta Jiu-Dunare (40.730,9 hectare), Dabuleni-Grinduri (10.553,9 hectare), Ciuperceni-Desa (40.853 hectare), Bistret (27.486,3 hectare)

Gorj. Nordul Gorjului de Vest (85.504,9 hectare),

Mehedinti. Blahnita (45.286,3 hectare), Gruia-Garla Mare (2.756,2 hectare), Padurea Starmina (114,9 hectare)

Olt. Padurea Saru (7.006,1 hectare), Seaca Optasani (2.145,8 hectare, Padurea Resca Hotarani (1.651,8 hectare), Valea Oltetului (1.588,9 hectare)

Valcea. Cozia-Buila Vanturarita (21.770,1 hectare), Buila Vanturarita (4.490,5 hectare), Tarnovu Mare-Latorita (1.304,5 hectare)

Sursa: Evenimentul Zilei

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *