Istoricii confirma ca sub terenul viran din zona Baicului care este plin de deseuri se ascunde o resedinta de vara unde domnitorul Tarii Romanesti se odihnea. Bucurestenii care locuiesc in apropiere sunt terorizati de cei care transporta gunoiele si spun ca mirosul este greu de suportat.
Se vor aduna gunoaiele care acopera palatul lui Matei Basarab
Ioana locuieste de 47 de ani pe strada Ziduri intre Vii din sectorul 2 al Capitalei si este revoltata de mizeria care a acoperit terenul de pe malul lacului Fundeni. Mormanele de moloz si gunoaie se inalta de la o luna la alta, iar locul s-a transformat intr-un focar de infectie.
Femeia si-a amintit ca pe vremuri acolo a fost un palat care i-a apartinut domnitorului Matei Basarab. Toti vecinii ei au auzit despre fosta resedinta domneasca, dar sunt disperati de halul in care locul a ajuns acum.
„Peste ruine a fost aruncat molozul de la cutremurul din „77, iar in ultima vreme a ajuns o groapa de gunoi. Pe timpul zilei, dar mai ales noaptea vin tiganii cu carutele pline de resturi si le arunca aici. Ne este frica sa le spunem ceva”, a povestit Ioana. Locuitorii se intreaba de ce a fost lasat de izbeliste palatul lui Matei Barasab si sunt ingroziti de mizeria care este tot mai greu de suportat.
„Erau niste ziduri de la un palat care au fost acoperite cu moloz. Si socrii mei au auzit de el”, si-a amintit si o alta localnica, Olimpia Lavric (45 de ani). Ii este teama sa-si lase copilul sa iasa la joaca in fata curtii pentru ca exact de la poarta sa incepe groapa de gunoi.
Palatul era inconjurat de vita de vie
Istoricii sunt cei care confirma spusele oamenilor si nu inteleg de ce locul, o adevarata comoara istorica a fost lasat sa ajunga in aceasta stare jalnica. „In anul 1635, pe acel teren a fost o resedinta de vara a lui Matei Basarab. Dupa moartea sa, nimeni nu s-a mai ingrijit de ea”, a declarat istoricul Dan Falcan de la Muzeul Municipal Bucuresti.
De-a lungul timpul, palatul a ajuns o ruina. Istoricul a mai spus ca domeniul avea intinderi mari de vita de vie si de aici a provenit si numele strazii din prezent Ziduri intre Vii.
„Matei Basarab a pendulat intre Capitala si Targoviste, dar la resedinta din Bucuresti venea mai ales pe timpul verii. E posibil sa fi construit palatul pentru sotia sa, Elena”, a mai spus Dan Falcan.
Printre putinii cercetatori care au cautat dovezi arheologice in acea zona a ramas fostul director al Palatului Sutu, Panait I.Panait prin anii „60-„70. In prezent insa, arheologii nu ar mai putea patrunde ca sa caute vestigiile din cauza gunoaielor care au distrus ramasitele istorice. Specialistii au mai mentionat ca palatul lui Matei Basarab din zona Baicului arata ca cel de la Mogosoaia.
„Ca asemanare, cel mai aproape in timp si spatiu ar fi Mogosoaia, care a avut acelasi rol de resedinta de vara cu o diferenta intre constructii de 60 de ani”, a mai explicat istoricul Falcan.
Apa de la cismea
Locuitorii strazilor Ziduri intre Vii, Malului si Marian Cristescu din sectorul 2 traiesc in 2010 mai rau decat pe vremea lui Matei Basarab. Pe langa mormanele de gunoaie, pe locul unde candva a fost resedinta domneasca, oamenii sunt cu nervii la pamant si din cauza starii jalnice a drumurilor. Ei nu au nici apa, nici canalizare si nici gaze din cauza unui proiect pentru racordarea la canalizare care a fost amanat de aproape doi ani.
„Cred ca era mai bine si mai civilizat pe vremea lui Matei Basarab”, mai glumesc oamenii. Cei de la primarie le-au promis ca vor amenaja un parc, dar locul a ramas tot acoperit de gunoaie.
Matei Basarab a fost un bun gospodar
A condus Tara Romaneasca intre 1632 si 1654. Epoca lui Matei Basarab a fost una de inflorire culturala fiind considerat un adevarat patron al bisericii, dar si un bun gospodar in administrarea resurselor materiale ale tarii.
A ridicat din temelie peste 30 de biserici la care se adauga refacerea altora atat in tara, cat si la Muntele Athos si la sud de Dunare, la Vidin si Sistov. Secondat de doamna Elena, a inaltat la Targoviste, biserica Sf. Nicolae in anul 1650, iar in 1653 biserica Sf. Nicolae-Andronesti.
Sursa: Adevarul
