Proiectele de investitii ale comunitatilor locale din Ardeal pun in pericol una dintre zonele europene cu cele mai multe pesteri valoroase. Edilii unor comunitati montane au intrat in conflict cu administratia ariei protejate din Muntii Apuseni. Ei vor sa desfiinteze parcul pentru a construi partii de schi sau hoteluri.
Conflictul dintre cei care se lupta pentru conservarea bogatiilor din ariile naturale protejate si cei care vor sa exploateze aceste zone speciale pentru proiecte imobiliare, turistice, miniere sau forestiere despre care „Adevarul” a relatat in editia de ieri, a luat proportii in Parcul Natural Muntii Apuseni. In „razboi” sunt implicati mai multi primari, care se lupta cu administratia Parcului pentru desfiintarea ariei protejate.
Petitii pro si contra
Primarii din cinci comunele bihorene au trimis o petitie catre Romsilva si catre Ministerul Mediului in care se plang ca infiintarea Parcului Natural Muntii Apuseni ii impiedica sa faca orice fel de proiect pentru dezvoltarea localitatilor lor. Primarii din cele cinci comune cer desfiintarea ariei protejate.
Pe de alta parte, cu numai doua zile in urma, primarii din mai multe comune din judetele Alba, Cluj si Bihor, au trimis, la randul lor, o petitie in care cer ca Parcul sa nu fie desfiintat.
Miza acestei controverse o constituie proiectul de construire a unei statiuni turistice si a unei partii de schi in zona podisului Padis, inclus in Parcul Natural, care are insa statut de arie naturala de protectie speciala. Aceasta este una dintre cele mai bogate zone din Romania in fenomene carstice – pesteri, avene si ponoare.
Primarii din Bihor sustin ca reprezentantii conducerii parcului blocheaza intentionat dezvoltarea proiectului de dezvoltare. Ei il acuza pe directorul Parcului ca ar fi modificat limitele zonei in care nu se poate face nici un fel de activitate economica.
„Astia de la Parc ne-au facut tot timpul fel si fel de probleme. Au extins zona de protectie ca sa puna piedici acestei statiuni. Am impresia ca acolo, la Parc, cineva sta cu creionul in mana si, cand nu are ce face, mai deseneaza cate o zona de-asta de protectie”, ne-a declarat, suparat, Martian Lupas, primarul comunei Lazuri de Beius, Bihor.
„Nu am putut sa colaboram niciodata cu astia de la Parc. Eu am fost unul din cei care, de la inceput, nu a fost de acord cu infiintarea lui, pentru ca stiam ca asa o sa se intample. Am spus atunci si spun si acum: Parcul trebuie sa fie desfiintat. Nu se poate asa ceva, pe noi nu ne lasa sa facem nici un proiect, nu ne lasa sa facem nici o ministatiune de schi, dar altii isi fac cabanute, ilegal, in acelasi Parc”, a mai reprosat primarul din Lazuri de Beius.
Toata lumea e pentru dezvoltare durabila
Sorin Degau, primarul din comuna Buntesti, Bihor, nu a vorbit despre desfiintarea Parcului, ci doar despre renuntarea la statutul de arie de protectie speciala. „Nu colaboram in nici un fel cu Parcul. De cand s-a infiintat, Parcul asta nu a facut nimic pentru noi. Consiliul consultativ a votat introducerea Padisului in zona de dezvoltare durabila. Uitati-va la comunele din Alba, ei se dezvolta si noi nu suntem lasati”, a spus Sorin Degau.
Primarul a mai declarat ca exista un consortiu de investitori care doresc sa construiasca o statiune turistica si o partie de schi la Padis. „Vor sa faca statiunea dupa toate regulile, cu statie de epurare, cu tot ce cere legea ca sa fie asa, ecologica. Noi, comunele, o sa castigam bani buni din taxe si din impozite si are de castigat si zona. Vara, la Padis e haos. Fiecare se pune cu cortul unde vrea, face focul unde vrea, pentru ca nu au acolo o cabana unde sa stea. Noi vrem sa facem ceva bun, dar, indiferent ce am incercat sa facem, parcul nu ne-a ajutat cu nimic”.
Un opozant al proiectului statiunii turistice, Petru Tiberiu Todea, primar in comuna Albac, judetul Alba, a vorbit si el tot de dezvoltare durabila. „Toate comunele care suntem aici, in bazinul Ariesului, avem o colaborare foarte buna cu parcul.
Colaboram pe linie cinegetica, pentru inmultirea vanatului, pe linia combaterii taierilor de lemne, ne-am asociat in proiecte ca sa obtinem fonduri pentru dezvoltare. La inceput nu prea stiam cum o sa fie cu Parcul, dar in timp am vazut ca se pot face multe lucruri bune”, a declarat primarul din Albac. In ceea ce priveste proiectul confratilor din Bihor, primarul Todea, care este unul dintre semnatarii petitiei de sustinere a parcului, nu este de acord cu ridicarea unei statiuni la Padis.
Turismul masiv ar distruge Padisul
Alin Mos, directorul administratiei Parcului National Muntii Apuseni, ne-a declarat ca atitudinea unora dintre primari este principala problema cu care se confrunta in activitatea de zi cu zi. „Ma surprinde modul in care unii primari inteleg sa se gandeasca la viitorul comunelor pe care le conduc. Cand s-a infiintat Parcul, toata lumea din zona era reticenta, dar, in timp, majoritatea s-au convins de beneficiile pe termen lung ale existentei acestei arii.
Acum derulam proiecte in comun cu mai multe primarii, cum este Garda, din judetul Alba, si toata lumea are de castigat. Nu pot sa inteleg cum pot niste primari sa se gandeasca sa desfinteze Parcul pentru ca sa poata face ei un derdelus in zona Padis. Acolo sunt niste fenomene carstice extraordinare, de valoare mondiala. Exista atat de multe posibilitati de a face proiecte care sa se incadreze in activitatile permise in aria protejata, exista multe exemple de comune care au asemenea activitati. Ei insa se incapataneaza pe zona aceea, care ar fi distrusa de un aflux masiv de turisti”, a declarat Alin Mos.
„Existenta Parcului a contribuit la dezvoltarea zonei. Oamenii au invatat ca taind padurea la ras, cum se proceda, nu poate sa tina la nesfarsit. Au descoperit ca agroturismul si ocupatiile specifice zonei sau turismul montan civilizat, le pot aduce venituri suficiente si, cel mai important, fara sa distruga natura. Majoritatea motilor au inteles ca acesta este cel mai bun mod de dezvoltare si sper ca, in timp, vor intelege toti”, a mai spus directorul Parcului Natural Muntii Apuseni.
Hotii de „flori de piatra”
O problema cu care se confrunta administratia Parcului Natural Muntii Apuseni este cea a furtului de cristale, stalactite, stalagmite si alte formatiuni carstice.
„Nu avem destul personal ca sa putem pazi in permanenta toate pesterile. Din nefericire, exista o piata neagra destul de bogata, in special in SUA. Se dau lovituri dupa comenzi pe internet, in care se cer anumite formatiuni. Ce e cel mai rau este caoamenii care se ocupa cu asemenea furturi au pregatire superiora, sunt specialisti in domeniu.
Parcul Natural Apuseni
Parcul Natural Muntii Apuseni, intins pe aproape 76.000 de hectare, cuprinde suprafete de teren ce apartin, din punct de vedere administrativ, de 16 comune, din trei judete – Alba, Bihor si Cluj. Primele initiative in vederea constituirii unui Parc in aceasta zona ii apartin lui Emil Racovita, inca din 1928. In anii „70 a fost elaborata prima documentatie stiintifica privind declararea Parcului, care evidentia ca aria este printre ultimele zone naturale de carst impadurit de asemenea dimensiuni din Europa.
Aria Platoul Carstic Padis – Depresiunea Varasoia – Poiana Ponor, unde ar urma sa fie infiintata statiunea turistica, este declarata zona de conservare speciala. In aceste perimetre legea interzice orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum si orice forme de folosire a terenurilor.
Sursa: Adevarul
