Array

Pistele pentru biciclisti. Studiu de caz comparativ Bucuresti vs. Viena

Pistele pentru biciclisti. Studiu de caz comparativ Bucuresti vs. Viena

Bucurestiul are 122 de km de piste pentru biciclete. Dintre acestia, 68 de km au fost realizati in 2008, iar Administratia Strazilor, institutie in subordinea Primariei Capitalei, a platit pentru realizarea lor circa 1 milion de euro. Restul pistelor pentru biciclete au fost realizate in 2010, iar pentru amenajarea lor s-au platit circa zece milioane de euro – 150.000 de euro pe km. In comparatie, Viena are 1.206 km de piste pentru biciclete si plateste anual 6 milioane de euro pentru intretinerea si extinderea lor. La noi, de acesti bani s-a vopsit trotuarul in galben si verde, dar nu s-au adus bordurile la nivel si trebuie sa cari bicicleta in spate cand ajungi la intersectii; deseori, pistele se termina in stalpi de iluminat sau tomberoane. La Viena s-au facut piste pe langa trotuar, semnalizate corespunzator, si s-au amenajat si parcari pentru biciclete.

Bucuresti

In 2008, potrivit informatiilor furnizate de Administratia Strazilor, s-au realizat circa 60 de km de pista pentru biciclete.

Strazile pe care s-au realizat pistele sunt: Bd. Libertatii – Piata Constitutiei – Bd. Unirii – Piata Alba Iulia – Bd. Decebal -Piata Muncii; Bd. Cantemir – Bd. Tineretului – Calea Vacaresti; Bd. Constantin Prezan – Bd. Aviatorilor; Piata Presei Libere – Campus Agronomie – Bd Kiseleff – Bd. Lascar Catargiu – Piata Romana; Bd. Basarabia – Str. Bucovina; Bd. Iuliu Maniu -Bd. Geniului – Str. Bagdasar -Str. Gh. Marinescu – Sos. Colentina – Splaiul Independentei; Splaiul Independentei – Bd. Kogalniceanu – Bd. Elisabeta – Bd. Sincai – Splaiul Unirii – Bd. Bravu – Calea Vacaresti; Str. Campia Libertatii – Bd. Baba Novac – Bd. Brancusi; Bd. N. Grigorescu -Bd. Rebreanu; Bd. L. Rebreanu – Bd. N. Grigorescu – Bd. Camil Ressu.

Realizarea acestora a costat 5 milioane de lei, echivalentul a circa 1 milion de euro. Firma care le-a construit se numeste Marcatin, iar cea care le-a proiectat Global Service. Aceste piste nu au fost semaforizate.

In 2010, potrivit raspunsului dat de Administratia Strazilor la solicitarea HotNews.ro, s-au realizat 68 de km de piste pentru biciclete. Pistele s-au trasat pe strazile: Calea Plevnei, Piata Charles de Gaulle, Bucurestii Noi, Viilor, Serban Voda, Odoarei, Valea Oltului, Soseaua Petricani, Valea Ialomitei, Valea Argesului, Ghencea, Mihai Bravu, Drumul Sarii, Polografiei, Timisoara, Drumul Taberei, Brasov, Constantin Prezan, Unirii, Oltenitei, 13 Septembrie, Sibiu, 1 Mai, Calea Dorobanti, Iancu de Hunedoara, Stefan cel Mare, Bucuresti – Ploiesti, Piata Presei, Aviatorilor, Theodor Pallady, Fantana Miorita si bd. Tudor Vladimirescu.

Amenajarea acestor piste a costat 50 de milioane de lei – circa 10 milioane de euro, si au fost realizate de firmele DUMAVA si UTI Trafic. Daca facem un calcul, pentru un km de vopsit trotuarul s-au platit 125.000 de euro. In acest pret intra si montarea semafoarelor pentru biciclete, in anumite locuri. Pentru atribuirea contractului Administratia Strazilor sustine ca a facut licitatie.

Si pistele de biciclete din acest pachet au avut un proiectant: firma Search Corporation.

Ce inseamna pista de bicicleta in Bucuresti?

Ce inseamna pista de bicicleta in Bucuresti? Un metru de trotuar a fost vopsit cu vopsea grunjoasa verde si galbena, stantata din loc in loc cu cate o bicicleta alba. Daca esti biciclist si vrei sa le folosesti, iti dai seama ca in foarte multe situatii sunt nepracticabile deoarece:

la intersectii, bordurile nu au fost aduse la nivel si trebuie sa te opresti, sa iei bicicleta in spate sa o urci pe trotuar si sa mergi mai departe. Cel putin biciclistii neexperimentati nu pot urca bordura (fiind inalta) din mers;
pistele sunt strambe, se opresc in copaci, sau stalpi de iluminat;
au fost blocate de tomberoane, chioscuri sau masini parcate pe trotuar;
pe strazile unde sunt trotuare inguste si pistele se suprapun cu fluxul pietonal, nu le poti folosi deoarece calci pietonii;
HotNews.ro a cerut Administratiei Strazilor sa explice de ce majoritatea pistelor pentru biciclete realizate de Primaria Capitalei nu au trecere la nivel in intersectii. Institutia a raspuns ca anul acesta va face aceste lucrari: “Administratia Strazilor Bucuresti continua lucrarile de racordre a pistelor de biciclete cu trotuarele. In ianuarie, s-au finalizat 21 de racordari pentru pistele de biciclisti cu trotuarele: Iancu de Hunedoara / Caderea Bastiliei, Drumul Sarii / 13 Septembrie / Ghencea, Drumul Nabucului, Drumul Sarii / Razoare, Drumul Taberei / Mihaela Ruxandra Marcu, Drumul Taberei / Vasile Milea – partial existenta gard, Drumul Taberei / Sibiu, Drumul Taberei 34, Drumul Taberei 35, Drumul Taberei /Brasov, Drumul Taberei / Romancierilor, Drumul Taberei / Valea Ialomitei, Drumul Taberei / Valea Argesului, Drumul Taberei / Raul Doamnei, Drumul Taberei / Brasov / 1 Mai, 13 Septembrie / Sebastian, 13 Septembrie / Panduri / Tudor Vladimirescu – partial, Ghencea / Brasov, Ghencea / Garleni, Timisoara / Mihaela Ruxandra Marcu, Valea Ialomitei / Valea Oltului, Valea Argesului / Valea Oltului”.

Administratia Strazilor nu a precizat insa daca aceste lucrari vor fi facute pe banii firmelor care au realizat pistele sau le va plati separat, ptrintr-un nou contract.

Viena

In prezent, Viena are 1.206 km de piste pentru biciclete, potrivit informatiilor furnizate de Primaria Vienei, la solicitarea HotNews.ro. La ora actuala, 5% din ciculatia Vienei se desfasoara pe bicicleta, iar, potrivit institutiei, obiectivul este ca pana in 2015 sa se ajunga la 10%.

Anual Municipalitatea Vienei investeste 6 milioane de euro in reteaua de piste pentru biciclete, aceasta dezvoltandu-se de la an la an. In 2011 a fost atins un numar record de persoane care folosesc bicicleta: in medie 11.061 de biciclisti pe zi lucratoare – cu 20% mai mult decat in 2010.

Prima pista de biciclete din capitala Austriei a fost amenajata acum mai bine de 50 de ani, in 1956, in districtul 20 din Viena, pe Marchfeldstrasse. In 1990 pistele de biciclete din Viena se intindeau pe o distanta de 190 km.

Cum si unde se amenajeaza pistele de bicicleta din Viena?

„Amenajarea pistelor pentru biciclete este o problema complexa. Mai multe aspecte trebuie luate in considerare: daca exista suficient spatiu pentru o pista de bicicleta de sine statatoare, care este debitul de circulatie intr-o zona, cat este de importanta pentru biciclistii din Viena o pista intr-o anumita zona etc“, afirma ing. Franz Blaha, specialist in cadrul MA 46 (departamentul responsabil cu organizarea circulatiei si a problemelor tehnice de trafic al Municipalitatii Vienei).

“Toate aceste intrebari sunt cuprinse in asa numitul “masterplan de circulatie”, care reglementeaza amenajarea pistelor de biciclete in Viena“, completeaza Blaha.

In functie de zona, de spatiu si de trafic, drumurile pentru bicicleta sunt amenajate pe marginea carosabilului, pe trotuare sau pe benzile destinate si altor mijloace de transport, precum autobuzele. Astfel, pe strazile mai largi si mai intens circulate, pistele de bicicleta se afla la marginea carosabilului, existand piste de biciclete pentru un singur sens sau piste mai largi, pentru ambele sensuri de mers.

Atunci cand carosabilului nu este suficient de larg pentru a amenaja piste de biciclete de sine statatoare, exista benzi cu scopuri multiple, marcate cu linii de atentionare, pe care pot circula pe langa biciclete numai autobuzele si camionele – conditia este insa ca debitul de circulatie in aceasta zona sa fie de maxim 7.000 de automobile pe zi, iar traficul camionelor sa nu depaseasca 6%. in alte zone cu strazi inguste exista benzi speciale, pe care circula doar autobuzele si bicicletele.

Pe strazile mai inguste si mai putin circulate, marcate cu „sens unic cu exceptia bicicletelor“, biciclistii pot circula atat in sensul de mers, cat si in sens invers. De asemenea, pe tot mai multe strazi pietonale din Viena – dar nu pe toate – este permis mersul pe bicicleta. Exista totodata zone cu drumuri comune pentru pietoni si biciclisti.

Proiectul Citybike Viena

Tot pentru pasionatii de ciclism – atat vienezi cat si turisti sositi in capitala Austriei – Municipalitatea Vienei a initiat in 2003 proiectul “Citybike Viena”, devenit intre timp o parte integranta a transportului public vienez. Potrivit primariei vieneze, cele peste 1.200 de bicicletele disponibile se pot inchiria la una dintre cele 92 de statii de acest gen, putand fi apoi returnate la oricare dintre terminale.

Inchirierea unei biciclete se face printr-o singura inregistrare cu un card de bancomat sau un card city-bike – folosit de multe ori si de turisti. Serviciul online al departamentului MA 46 (departamentul responsabil cu organizarea circulatiei si a problemelor tehnice de trafic al Municipalitatii Vienei) ofera tuturor pasionatilor de ciclism o privire de ansamblu asupra intregii retele de peste 1.200 de km de piste de biciclete.

Actiuni pentru pasionatii de ciclism

Pentru a incuraja mersul pe bicicleta nu doar in timpul limber, ci si in timpul saptamanii municipalitatea a initiat un proiect intitulat „Viena merge pe bicicleta la serviciu“. O luna pe an – in 2011 a fost vorba despre luna iunie – echipe formate din 2-4 persoane de la diferite firme vieneze se pot inscrie la aceasta actiune.

In luna in care se desfasoara proiectul, participantii pot inregistra online cati kilometri au parcurs pe bicicleta si in ce zile, de aici calculandu-se si afisandu-se cate emisii de CO2 au fost evitate. De exemplu in 2011 au participat la Viena 4.000 de persoane, in total au fost parcursi in cadrul acestui proiect 400.000 km cu bicicleta si au fost evitate peste 60 tone de emisii de CO2. Cei inscrisi au participat de asemenea la o tombola, la care s-au castigat de la biciclete la excursii cu bicicleta in echipa.

In 2013 Viena va deveni capitala biciclistilor, aici desfasurandu-se intre 11 si 14 iunie cea mai mare conferinta internationala pe teme de ciclism, „Velo-city“.

Articole similare

ABC-ul sistemului garanție-returnare. Tot ce trebuie să știe consumatorii

Sistemul de garanție-returnare este noul subiect care scindează opinia publică din România în ultima perioadă. Discuțiile din spațiul public relevă însă multă...

The DRS draft is a solid platform for development of high quality recycling in Romania. It should also include more legal guidelines to secure...

Zero Waste Romania welcomes the launch in public debate of the draft Government Decision on the implementation of the DRS for non-reusable...

Ce schimbări aduce pentru consumatori și industrie proiectul de hotărâre privind sistemul garanție-returnare? O analiză Zero Waste România

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat spre dezbatere publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind implementarea sistemului de garanţie-returnare (SGR) pentru...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,681FaniÎmi place
87CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente

ABC-ul sistemului garanție-returnare. Tot ce trebuie să știe consumatorii

Sistemul de garanție-returnare este noul subiect care scindează opinia publică din România în ultima perioadă. Discuțiile din spațiul public relevă însă multă...

The DRS draft is a solid platform for development of high quality recycling in Romania. It should also include more legal guidelines to secure...

Zero Waste Romania welcomes the launch in public debate of the draft Government Decision on the implementation of the DRS for non-reusable...

Ce schimbări aduce pentru consumatori și industrie proiectul de hotărâre privind sistemul garanție-returnare? O analiză Zero Waste România

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat spre dezbatere publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind implementarea sistemului de garanţie-returnare (SGR) pentru...

Peste 350 de tineri activiști din 150 de țări vor participa la un eveniment climatic online

Tineri activiști din întreaga lume vor lua parte la o discuție virtuală privind schimbările climatice, în cadrul căreia își vor prezenta viziunea...

Proiectul de hotărâre privind sistemul garanție-returnare, lansat în dezbatere publică

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat ieri în procedură de consultare publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind sistemul garanție-returnare. În...