Plantatia Romania in cifre: 2 hectare de padure dispar in fiecare zi, dar se fac impaduriri pe hartie de peste doua miliarde de euro

Intr-un pulover verde, flancat de oficialitati locale purtand costume, premierul Emil Boc a participat sambata la o actiune de plantare de paltini, pe un deal din comuna Tamasi, judetul Bacau.

Intr-un pulover verde, flancat de oficialitati locale purtand costume, premierul Emil Boc a participat sambata la o actiune de plantare de paltini, pe un deal din comuna Tamasi, judetul Bacau.

“Fiecare ar trebui sa planteze macar cativa pomi atunci cand are putin timp liber”, a spus premierul, suflecandu-si manecile, in timp ce se indrepta catre gropile deja facute dinainte. In momentul urmator, doua persoane au inceput sa marunteasca pamantul de langa o groapa, inainte ca primul ministrul sa il traga cu sapaliga din dotare pe langa firul de paltin si sa il batatoreasca cu picioarele.

Din delegatia premierului Emil Boc a facut parte sambata si ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, despre care presa locala a scris ca “a pus la randul ei mana pe treaba”.

Fix in aceeasi zi in care primul ministru planta paltinul pe dealul din Tamasi, alte doua personalitati ale vietii politice, Victor Ponta si Crin Antonescu, erau asteptati la Crasna, intr-o comuna din judetul Gorj, la plantat de pomi, in cadrul campaniei “Romania prinde radacini”, derulata de RTV in parteneriat cu Regia Nationala a Padurilor.

Basescu – patru dintr-o lovitura

Lista demnitarilor care au participat in ultmii trei ani la plantari de copaci in lumina reflectoarelor si bliturilor jurnalistilor este lunga. Insusi presedintele Traian Basescu, in octombrie 2008, a mers la plantat in localitatea Udesti din Suceava, judet “pastorit” de Gheorghe Flutur. Cu acel prilej presedintele a sadit nu unul, ci patru salcami. “Unul pentru mine, unul pentru sotie – pentru Maria-, unul pentru Elena si unul pentru Ioana (fiicele presedintelui -n.red.)”. As vrea sa fie 2-3 (copaci plantati – n.red.) mai ales ca eu sustin ca trebuie sa avem 2-3 copii”, a explicat atunci seful statului. Cu un an inainte, plantase trei brazi in localitatea suceveana Poiana Negri.

Pe vremea cand era primarul Capitalei, Adriean Videanu a organizat, cu ocazia zilelor Bucurestiului, o actiune de impadurire in Parcul Tineretului. Invitatii, toti unul si unul, au plantat cate un pom. Microfoanele televiziunilor au surprins replici inedite. “Chiar asa de multa apa trebuie sa pun?”, in imagine aparand actualul ministru Elena Udrea cu o galeata cu apa. “Asta e deja plantat”, remarca usor malitios Vasile Blaga, in timp ce punea cu lopata pamant in jurul unui copac. La aceeasi actiune au participat, printre altii, ministrul Mediului de la acea vreme, Attila Korodi, precum si fiica presedintelui, Elena Basescu, care au plantat cot la cot cate un copac.

Si alti politicieni s-au facut remarcati de-a lungul timpului la datul cu lopata in lumina reflectoarelor. In primavara lui 2009, presa a relatat cum, intr-o localitate din judetul Ialomita, mai multi politicieni de frunte – intre care presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, si mai multi ministri de la acea vreme, intre care ministrul Agriculturii Ilie Sarbu, ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu si ministrul Tineretului si Sportului, Monica Iacob Ridzi – au participat de asemenea la o actiune desfasurata sub aceeasi sigla.

Ce spun statisticile

Statisticile sunt seci: 15 milioane de copaci sunt taiati in fiecare an in padurile Romaniei. Un calcul facut de realizatorii emisiunii “Romania, te iubesc!”, difuzata de Pro TV, arata ca in Romania se taie pe ora doua hectare de padure, ritm inregistrat in ultimii 20 de ani.

Doar 28% din suprafata Romaniei este impadurita, in timp ce media europeana este de 35%. In Austria, de exemplu, 47% din suprafata tarii este acoperita de paduri.

Statisticile spun ca in Romania exista 6,74 milioane hectare de padure, mai mult de jumatate sunt in proprietate privata. Fondul este “in grija” a doar 250 de inspectori, adica un inspector la 220.000 de hectare de padure.

Impaduriri pe hartie de 2,36 miliarde euro pana in 2035

Programul national de impadurire, afisat in noiembrie anul trecut pe website-ul Ministerului Mediului, are 23 de pagini si este plin de cifre, despre ce se va face pana in anul 2035. “Valoarea totala a lucrarilor de impadurire, pana la incheierea starii de masiv, pentru suprafata de 422 mii ha se ridica la circa 9.919.600 mii lei (adica 2,36 miliarde euro- n.red.)”, se precizeaza in programul mentionat.

“Cresterea suprafetelor ocupate cu padure, cu suprafata de 422.000 ha, presupune un efort financiar deosebit in perioada 2010 – 2035 care se ridica la 3.519.600 mii lei, din care 1.117.200 mii lei de la bugetul de stat si din Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica, 394.400 mii lei din fonduri externe – masura 221 din PNDR si 2.008.000 mii lei din Fondul pentru mediu”, se arata in Programul national de impadurire.

La aceasta suma trebuie adaugate cheltuielile pentru intretinerea plantatiilor pe o perioada de 4-6 ani, pana la inchiderea starii de masiv, care se ridica la cca 6.400.000 mii lei pentru intreaga perioada, in functie de lucrarile stabilite cu ocazia controlului anual.

Padurile, in cifre

Romania avea in 1800 o suprafata de 8,5 mil. ha padure, adica 36% din teritoriu, suprafata care s-a redus continuu.

“Aceste reduceri s-au inregistrat, in principal, ca urmare a reformei agrare din 1864 si a legii privind infiintarea izlazurilor comunale din anul 1920. Astfel, peste un milion de hectare de paduri au fost scoase din fondul forestier, mare parte din ele fiind defrisate, in vederea transformarii in pasuni”, suna explicatiile cuprinse in documentul oficial.

La nivel european, Romania ocupa locul 13 din punct de vedere al procentului de impadurire, situandu-se cu 5,1 procente sub media europeana de 32,4%. Din punct de vedere al suprafetei de padure raportata la numarul de locuitori, Romania se situeaza pe locul 10 la nivel european cu 0,30 ha/locuitor, primele locuri fiind ocupate de tarile nordice Finlanda, Suedia si Norvegia.

La nivelul judetelor procentul de impadurire variaza in limite foarte mari, de la 4% in judetul Calarasi pana la 49,2% in judetul Suceava.

Impadurirea terenurilor degradate

In perioada 1990 – 2009 s-au impadurit la nivel national, in vederea extinderii suprafetelor de padure, 30.586 ha terenuri degradate (cca 1.529 ha/an). In perioada 1990 – 2000 s-a impadurit o suprafata de 5.250 ha terenuri degradate, proprietate publica a statului, preluate in administrare de Regia Nationala a Padurilor – Romsilva de la Agentia Domeniilor Statului.

Costurile cu impadurirea unui hectar variaza intre 8.000 si 12.000 de lei. In 2011 urmeaza sa fie impadurite 21.000 de hectare, cu un cost total de 168,8 milioane lei. In 2010, 2.000 ha erau programate sa fie impadurite, cu un cost total de 16.000 lei.

Ce terenuri urmeaza sa fie impadurite in acest an

– terenuri degradate preluate de RNP – Romsilva in administrare de la ADS si terenuri cumparate
– terenuri degradate detinute de persoane fizice si consilii locale
– terenuri agricole
– terenurilor agricole degradate detinute de asociatii de proprietari, unitati administrativ teritoriale, composesorate, unitati de invatamant, unitati de cult
– Infiintarea perdelelor forestere de protectie

Planul national de combatere a taierilor ilegale de arbori de pe site-ul Ministerului Mediului mai arata ca suprafata padurilor bracuite (rarite) prin taieri ilegale este estimata la 95.077 ha. Oficial, suprafata de padure taiata ras prin taieri ilegale este evaluata la 32.524 ha.

Fonduri europene pentru impaduriri

De la 1 februarie 2011, a debutat prima sesiune de depunere a proiectelor pentru cei interesati de obtinerea fondurilor europene pentru impadurirea terenurilor agricole. In acest an, Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit pune la dispozitia romanilor 200 milioane de euro, bani nerambursabili. Masura este destinata prevenirii pagubelor produse de factorii naturali daunatori, reducerii eroziunii solurilor, imbunatatirii capacitatii de retentie a apei, cresterii calitatii aerului, producerii de biomasa, inclusiv masa lemnoasa de calitate, prin mentinerea sau cresterea biodiversitatii.

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,101FaniÎmi place
108CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente