Persoanele care sunt mai putin fericite au un succes financiar mult mai mare. Fericitii sunt mai dispusi sa faca munca de caritate decat ceilalti.
Un numar tot mai mare de psihologi sunt interesati de problema fericirii. O anumita echipa, insa, a facut un pas mai departe si a ales sa demareze un studiu in urma caruia sa spuna cat de fericit trebuie sa fie un om. Aceasta echipa internationala de psihologi s-a decis sa-i compare pe oamenii care se vad pe ei insisi foarte fericiti, cu cei care se descriu a fi fericiti intr-un mod moderat. Trebuie specificat ca acest lucru este prima data cand este facut, intr-o asemenea maniera. Studiul a fost facut, atat pe femei si barbati, cat si pe tineri, batrani, studenti si oameni care muncesc, sute de mii de oameni din toate clasele sociale si din diferite culturi si civilizatii. Datele adunate au scos la iveala lucruri foarte surprinzatoare.
Psihologii i-au impartit pe participanti in doua grupuri, cei fericiti (cei care se considerau extrem de fericiti) si cei multumiti (cei care se considerau fericiti cu moderatie). Pentru ca rezultatele studiului sa fie cat mai concise, cercetatorii au stabilit care era durata medie a unei relatii sentimentale a participantilor, ce studii aveau, ce cariera aveau, ce venit aveau, ce stare civila aveau si daca faceau fapte de caritate. Rezultatele asupra vietii sentimentale a participantilor nu au fost surprinzatoare.
Intr-adevar, cei care erau fericiti aveau o relatie mult mai deschisa cu partenerul lor si se simteau mult mai bine. In acelasi timp, cei multumiti, desi aveau relatii de lunga durata, nu se simteau impliniti din punct de vedere sentimental. Acest lucru se explica prin faptul ca cei multumiti sunt in general mai motivati sa aiba o relatie perfecta si de aceea, apar diverse discutii in cadrul cuplului.
Cei care sunt mai putin fericiti ajung mai greu la armonie in cuplu
Cei fericiti isi vad partenerii ca pe o icoana si acest lucru ii face si mai fericiti. Din punct de vedere al statului financiar, al educatiei si al locului de munca, studiul a scos la suprafata anumite concluzii mai mult decat surprinzatoare. In primul rand, rezultatele nu erau constante in cadrul unui singur grup. De exemplu, din punct de vedere al studiilor, studentii din grupul celor multumiti erau mult mai constiinciosi, aveau rezultate mai bune si chiuleau mai putin. In momentul in care isi gaseau un loc de munca, studentii din cadrul grupului de multumiti erau mult mai bine pregatiti, aveau salarii mai mari si aveau un succes financiar mai mare decat cei grupul celor fericiti.
In cadrul unui substudiu s-a observat ca studentii din grupul celor fericiti aveau la varsta de 37 de ani un salariu anual cu 8.000 de dolari mai mic decat studentii care faceau parte din grupul celor multumiti. Psihologii au ajuns si la alte concluzii. Cei din grupul celor fericiti sunt mult mai putin activi din punct de vedere politic decat cei din grupul celor multumiti. Acest lucru se intampla din cauza faptului ca cei fericiti traiesc intr-o lume perfecta care nu trebuie schimbata.
Persoanele multumite sunt atrase de viata politica
In acelasi timp, cei care faceau parte din grupul celor multumiti considerau ca lumea in care traiesc este imperfecta si trebuie sa se implice in schimbarea ei. Tocmai de aceea, cei care erau atrasi de domeniul politic au fost cei din grupul celor multumiti. Cea mai surprinzatoare descoperire este privitoare la actele de caritate. Desi cercetatorii se asteptau sa se intample acelasi lucru ca in cazul domeniului politic, rezultatele au fost tocmai invers.
Cei care erau dispusi sa-si ofere din timpul lor liber pentru a-i ajuta pe cei nevoiasi erau cei din grupul celor fericiti. Cei din grupul celor multumiti considerau ca daca se ajuta un grup restrans de persoane nu se poate schimba mare lucru si, in concluzie nu are rost sa se implice. Trebuie reamintit ca cei din grupul celor fericiti erau oameni mai fericiti decat in mod normal, iar cei din grupul celor multumiti erau oameni mai fericiti decat media.
Sursa: Gandul