Proiectul va combate, in plus, seceta pe o suprafata de 250.000 de hectare, care sunt aproape desertice, si va reduce cu 30 la suta revarsarile de ape ale fluviilor Gange si Brahmaputra. Costul construirii retelei se va ridica la 200 miliarde de dolari.
Proiectul este contestat de multi oameni de stiinta si de organizatiile ecologiste pe motiv ca afecteaza mediul inconjurator, semnaleaza revista „Nature”.
Fiecare indian dispune, in prezent, de 1.800 m³ de apa pe an, pentru a supravietui. Cresterea demografica galo-pan-ta va duce insa la o crestere exponentiala a cererii de apa. Studii recente, finantate de Banca Mondiala, estimeaza deja ca, in cel mult 20 de ani, volumul de apa disponibil pe cap de locuitor va scadea in India sub pragul de 1.000 de m³ pe an.
Or, pentru supravietuire sunt necesari cel putin 1.700! Programul Natiunilor Un-ite pentru Mediu pre-co-nizeaza ca, pana in 2050, cand India ar putea numara 1,8 miliarde de locuitori, necesitatile de apa ale acestei tari vor creste cu 100 la suta. Penuria s-a facut deja simtita in Rajasthan si Gujarat, dar si in Bengalul Occidental si chiar in orasul New Delhi.
Reteaua va masura 10.000 de kilometri
Proiectul de infrastruc-tura presupune legarea intre ele a marilor rauri, prin intermediul a treizeci de canale. India nu este propriu-zis o tara care sufera din cauza lipsei de apa, dar aceasta este distribuita inegal, din cauza precipitatiilor si a solurilor, ce avantajeaza formarea catorva fluvii, dar prea putine rauri si parauri. Recuperarea surplusului de apa, care in mod normal s-ar „pierde” in mare, va alimenta mai bine regiunile carora le lipseste aceasta resursa.
Constructia primului canal va incepe inainte de sfarsitul acestui an. El va avea 230 de kilometri lungime si va lega raurile Ken, din statul Madhya Pradesh, si Betwa, din Uttar Pradesh, statul cel mai populat din sudul Gangelui. Intreaga retea de canale va masura 10.000 de kilometri lungime.
Marele proiect al guvernului indian a primit insa critici din partea oamenilor de stiinta si a reprezentantilor organizatiilor neguvernamentale, pe motiv ca va distruge ecosistemele acestor rauri, amestecand speciile. Ecologistii spun ca nu doar pestii sau algele din apele curgatoare sunt in pericol de a disparea, dar si cele ale zonelor asa-zis desertice, care vor fi transformate in terenuri arabile, prin extinderea irigatiilor.
Sursa: Adevarul
