Scrisoare Deschisa adresata Comisiei Nationale de Arheologie privind Masivul Carnic, Rosia Montana

In atentia membrilor Comisiei Nationale de Arheologie:

Alexandru Suceveanu – Institutul de Arheologie „Vasile Parvan”, Bucuresti, [email protected]

Alexandru Barnea – Universitatea Bucuresti, Facultatea de Istorie, [email protected]

Crisan Museteanu – Muzeul National de Istorie a Romaniei, [email protected]

Ioan Glodariu – Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj Napoca Facultatea de Istorie, [email protected]

Paul Damian – Muzeul National de Istorie a Romaniei, [email protected]

Dumitru Teicu – Muzeul Banatului Montan Resita, [email protected]

Ioan Stanciu – Institutul de Arheologie si Istoria Artei Cluj Napoca, [email protected]

George Trohani – Muzeul National de Istorie a Romaniei, [email protected]

Adriana Pescaru – Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane Deva, [email protected]

Octavian Bounegru – Universitatea Iasi, Facultatea de Istorie, [email protected]

Zeno Pinter – Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu, Facultatea de Istorie, [email protected]

Florin Hau – Complexul Muzeal „Bucovina”, Suceava, [email protected]

Florin Topoleanu – Institutul de Cercetari Eco-Muzeale, Tulcea, [email protected]

Gheorghe Dumitroaia – Muzeul Judetean Neamt, [email protected]

Valeriu Sarbu – Muzeul Brailei, [email protected]

Sorin Cocis – Institutul de Arheologie si Istoria Artei Cluj Napoca, [email protected]

Livia Buzoianu – Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta, [email protected]

Dragomir Popovici – Muzeul National de Istorie a Romaniei, [email protected]

Florin Drasovean – Muzeul Banatului Timisoara, [email protected]

Viorica Crisan – Muzeul National de Istorie a Transilvaniei Cluj Napoca, [email protected]

Ioan Carol Opris – Universitatea Bucuresti, [email protected]

Mihai Barbulescu – Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj Napoca, [email protected]

Rosia Montana, 17 septembrie 2010

Stimati membri ai Comisiei Nationale de Arheologie,

Ca urmare a reluarii solicitarii de descarcare de sarcina arheologica a Masivului Carnic de la Rosia Montana va atragem atentia ca repetarea votului Comisiei prin care au fost propuse pentru distrugere marturii exceptionale ale istoriei nationale si universale este un act lipsit de profesionalism si legalitate, actiune care nu va ramane nesanctionata de comunitatea stiintifica si de lege.

Valoarea exceptionala a sitului Rosia Montana si, in particular, a galeriilor romane din masivul Carnic, a fost afirmata de un numar fara precedent de specialisti si organizatii profesionale din tara si din intreaga lume[1]. La acestea se adauga recenta declaratie publica a Ministerului Culturii si Patrimoniului National prin care anunta demararea procedurii de includere a Sitului Minier de la Rosia Montana in lista tentativa a Romaniei pentru UNESCO. Nu poate o comisie formata din specialisti sa ignore aceste evidente.

Valoarea nationala si universala a sistemului de exploatare roman din Masivul Carnic si de la Rosia Montana este instituita prin lege[2]. Propunerea pentru distrugere prin aprobarea solicitarii de descarcare de sarcina arheologica ar constitui o grava atingere adusa patrimoniului cultural national si sistemului de exploatare antic cunoscut pana in prezent de la Rosia Montana.

Motivele invocate in trecut[3] de specialistii care propun acum din nou descarcarea de sarcina arheologica contravin legilor si practicilor de protectie a patrimoniului, nationale sau internationale. Astfel:

  • S-a invocat in repetate randuri starea de conservare precara a elementelor sistemului de exploatare subteran, insa, dupa cum declara tocmai arheoloaga care a studiat aceste structuri[4], starea de conservare a galeriilor romane din Carnic este una buna. Indiferent de situatie insa, legislatia[5] specifica in mod clar ca valoarea de monument istoric nu este conditionata de gradul de conservare.
  • Argumentul afectarii lucrarilor antice prin continuarea exploatarii in periodele urmatoare (medievala si moderna) confera un plus de valoare acestui sistem de exploatare, si nu ii reduce valoarea. Situl minier de la Rosia Montana este astfel unul  dintre cele mai bogate in stratificatie istorica din lume.
  • Propunerea realizarii de replici fidele in schimbul distrugerii vestigiilor este un argument inadmisibil. Amintim Comisiei ca practica internationala accepta astfel de proceduri numai cu scopul expres al protejarii monumentelor, nu in compensarea distrugerii lor[6].
  • Aprecieri referitoare la costurile ridicate implicate de un eventual proces de restaurare a acestor galerii sunt absolut irelevante in stabilirea valorii acestor vestigii si depasesc aria de expertiza a membrilor colectivului de cercetare arheologica. In aceeasi categorie de afirmatii intra si cele referitoare la gradul de accesibilitate pentru public, acest argument fiind complet lipsit de relevanta, valoarea unui monument nu rezida din numarul de turisti pe care ii poate atrage sau primi.
  • Afirmatii referitoare la gradul de repetitivitate caracteristic galeriilor din Carnic sunt complet neprofesioniste, recunoscut fiind faptul ca zeci de monumente isi regasesc valoare tocmai in atributul „repetitivitatii”[7].

In sprijinul celor de mai sus vine si decizia Curtii de Apel Brasov de anulare a certificatului de descarcare arheologica nr. 4/15.01.2004, aprobat de Comisia Nationala de Arheologie, (printre ai carei membri va numarati multi dintre dumneavoastra) in anul 2004 : „Subsolul zonei prezinta un interes arheologic deosebit, fiind unul dintre cele mai mari centre miniere antice ale lumii romane descoperite […] Inceperea unor lucrari miniere in zona (activitate curenta cu folosirea inclusiv a explozibililor) ar conduce la alterarea vestigiilor arheologice supuse protejarii […] Exploatarea unei parti din Masivul Carnic este incompatibila cu obligatia de protejare a galeriilor miniere romane descoperite in zona. Integritatea lor ar fi afectata. Emiterea certificatului de descarcare de sarcina arheologica pentru o parte din Masiv, doar pe considerentul ca s-au identificat mai putine vestigii ca in alte zone cercetate, sau ca lucrarile de conservare ar fi costisitoare, nu se justifica.”

Totodata, Curtea remarca faptul ca certificatul de descarcare a fost acordat pentru o cercetare arheologica nefinalizata, pe baza unui raport preliminar, aspect care ar trebui de data aceasta sa fie atent investigat. Solicitam membrilor Comisiei sa ceara asigurari de la specialisti avizati profesional si legal, ca intreaga suprafata luata in discutie a fost cercetata.

De asemenea, solicitam Comisiei sa aiba in vedere sentinta penala a Judecatoriei sectorului 1 nr. 1661/21.07.2006 si sa actioneze in consecinta prin anchetarea urmatoarelor aspecte: „Raportul arheologic intocmit de intimatul Paul Damian cuprinde in mod evident doar opiniile acestei persoane si sunt intr-o vadita contradictie cu observatiile misiunii arheologice franceze (…) Acesta are dreptul la o opinie, chiar daca e formulata cu rea-credinta si chiar daca prin aceasta se sprijina in mod direct sau indirect interesele economice ale unei corporatii internationale care are ca scop exploatarea aurului in acea zona. (…) Reaua credinta a acestei persoane sau eventual nepriceperea acesteia ar fi trebuit sa fie analizata de Comisia Nationala de Arheologie „, se arata in sentinta instantei.

In final, indraznim sa amintim Comisiei cateva dintre recomandarile Codului Deontologic al Arheologului, relevante pentru situatia de fata:

Art.7. Arheologii nu se vor angaja si nu vor permite ca numele lor sa fie asociate cu orice activitate cu impact asupra patrimoniului arheologic care urmareste un profit comercial, obtinut direct din patrimoniul arheologic sau ca urmare a exploatarii acestuia.

Art. 29.  Arheologii implicati in cercetarea arheologica contractuala trebuie sa se asigure ca informatia arheologica nu este suprimata fara motiv sau pentru totdeauna (de catre investitori sau institutii cu activitate arheologica) numai pentru motive comerciale.

In consecinta, va solicitam sa actionati profesional si legal in aceasta cauza a patrimoniului subteran de la Rosia Montana, neacordand un nou aviz de descarcare de sarcina arheologica pentru Masivul Carnic.

Cu deosebita consideratie,

Eugen David

Presedinte

Asociatia Alburnus Maior

Str. Principala Nr. 299

Rosia Montana

Tel/Fax: 0264599204

E-mail: [email protected]


[1] enumeram doar scrisoarea Presedintelui ICOMOS, Michael Petzet (15 iunie 2007), pozitia Academiei Romane,  rezolutia Uniunii Internationale a Arhitectilor, raportul Comisiei prezidentiale pentru patrimoniu, protestul a peste 1000 de oameni de stiinta si institutii de specialitate din comunitatea internationala a arheologilor, si istoricilor etc.

[2] O.G. 43/2000 art 5 (8) reglementeaza statutul de protectie al bunurilor de patrimoniu pana la momentul clasarii sau al descarcarii de sarcina arheologica.

[3] Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/rosia_montana/rosia_montana2.htm

[4] http://www.cimec.ro/arheologie/cronicaCA2006/cd/index.htm

[5] Legea 422-2001, art. 9 (1)Monumentele istorice sunt protejate indiferent de regimul lor de proprietate sau de starea lor de conservare.

[6] pestera Lascaux din Franta sau cariatidele Erechteionului de pe Acropola Atenei doar doua dintre exemple unde replicarea a fost folosita tocmai pentru protejarea originalului, care astfel a putut fi pastrat in conditii speciale, incompatibile cu exploatarea turistica sau cu expunerea la factorii de mediu extern.

[7] Marele Zid Chinezesc sau Zidul lui Hadrian sunt monumente pentru care dimensiunile impresionante si repetarea unor aceleasi elemente stau la baza argumentatiei valorii lor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *