Zidul lui Bush, contestat de ecologisti

Obsesia antiimigrationista a Casei Albe are efecte catastrofale asupra mediului la granita cu Mexicul.

Pe ultima suta de metri, inainte de parasirea Casei Albe, administratia Bush face presiuni pentru terminarea controversatului zid de securitate de la granita SUA-Mexic, considerat de ecologisti un veritabil act de vandalism ecologic.

Zone salbatice de o deosebita importanta si specii de animale pe cale de disparitie vor fi afectate grav de prezenta barierei, care va taia fara mila teritorii pana acum neafectate de prezenta distructiva a omului. Zidul de securitate este cu atat mai controversat cu cat, potrivit specialistilor, nu-i va impiedica pe imigrantii mexicani sa patrunda pe teritoriul SUA, ci doar va da peste cap viata animalelor salbatice.

Bariera, menita sa puna capat migratiilor mexicane catre SUA, are lungimea de peste 1.000 de kilometri, pentru ridicarea sa fiind nevoie de adoptarea a 30 de legi si de reglementari juridice.

Ultima sectiune a zidului antiimigranti, cu lungimea de 560 de kilometri, se va intinde de la raul Colorado pana la indepartatul masiv Peloncillo de la granita statului New Mexico, divizand o uriasa retea de parcuri nationale, monumente ale naturii, rezervatii de animale salbatice, paduri si zone salbatice. Controversatul zid de securitate va separa rezervatiile indienilor americani si va traversa pamanturi mostenite de familii din vremurile colonialismului spaniol.

Buldozerele si echipele de constructii vor lua cu asalt in curand zone protejate pana acum de legile federale, unde se gasesc cele mai diversificate habitate naturale din Statele Unite. Bariera antiimigranti, echipata cu puternice reflectoare de supraveghere, se va dovedi impenetrabila pentru animalele salbatice, nu insa si pentru imigranti.

Catastrofa cu miza politica

Imigratia ilegala -este unul dintre cele mai fierbinti subiecte in agenda electorala americana si un punct central al campaniei duse de candidatul republicanilor, John McCain. Administratia Bush vrea sa vada rapid progrese in acest domeniu, pe care sondajele il atesta ca fiind cel mai important in opinia alegatorilor conservatori. Casa Alba argumenteaza ca zidul antiimigranti -este necesar pentru intarirea securitatii nationale.

Secretarul american de Interne, Michael Chertoff, a aparat decizia de a incalca legile de mediu argumentand ca „acest proiect de securitate foarte important trebuie sa mearga mai departe”. Pana la mijlocul lunii martie, 500 de kilometri ai zidului erau deja ridicati. Potrivit lui Chertoff, autoritatile federale au avut mai bine de 100 de intalniri cu organizatiile de mediu si reprezentantii comunitatii indienilor americani pentru a ajunge la un compromis.

Animale condamnate la disparitie

Izolarea regiunii de granita a Arizonei face ca in acest stat american sa abunde fauna si flora salbatica, specii care nu se pot gasi in alta parte pe teritoriul american. Zidul va traversa vastele vai desertice acoperite de cactusi saguaro si plante rezistente specifice desertului, dar si varfuri muntoase acoperite de paduri si rauri strajuite de vegetatie.

O asociatie de organizatii ecologiste a avertizat ca proiectul va pune in pericol mai multe specii aproape disparute, precum antilopa din desertul Sonoran sau bufnita de vizuina. Totodata, doua specii de feline, ocelotul si puma, sunt amenintate cu extinctia, deoarece bariera le va impiedica sa traverseze inot Rio Grande pentru a se imperechea.

In ultimii 10 ani, eforturile crescute de combatere a imigratiei ilegale in zone suprapopulate precum San Diego si El Paso au determinant emigrantii si traficantii de droguri sa se orienteze catre granitele mai indepartate ale Arizonei pentru a patrunde in SUA. Patrulele de granita americane au fost desfasurate masiv in zona, aducand haos si mult zgomot odata cu vehiculele de teren si elicopterele de survol la mica inaltime. Potrivit organizatiei Defender of Wildlife, acest lucru a provocat o degradare semnificativa in unele dintre cele mai valoroase si mai salbatice ecosisteme din SUA.

Zidul de la granita cu Mexicul are omolog in Israel

O situatie similara este creata de zidul de securitate israelian, care desparte pe o distanta de 790 de kilometri teritoriile palestiniene de Israel. Din cauza zidului, vulpile, gazelele si hienele care populeaza regiunea biblica Wadi Qelt, o zona salbatica din canionul arid al Cisiordaniei, risca sa ramana fara sursele vitale de apa. Zidul care o traverseaza este compact si nu lasa sa treaca o vietate mai mare decat un sobolan. Doua organizatii ecologiste, una israeliana si alta palestiniana, colaboreaza pentru a salva speciile din regiune care, in opinia lor, ar putea fi afectate in mod ireversibil.

Testoasele fac loc tancurilor americane

Deja proverbiala lejeritate cu care administratia Bush priveste mediul se manifesta si in cazul unui nou proiect blamat de ecologisti, care prevede mutarea a sute de specii de reptile dintr-o zona a Desertului Mojave, pentru a face loc unui teren de antrenamente pentru tancurile armatei americane. Controversatul proiect, considerat cel mai mare transfer de testoase din istoria statului California, presupune mutarea habitatului pentru 770 de specii de reptile aflate pe lista speciilor amenintate cu extinctia.

Acestea traiesc de mii de ani in imprejurimile bazei militare Fort Irwin, care urmeaza sa se extinda pe o suprafata de inca 530 de kilometri patrati, unde vor avea loc antrenamente cu tancuri rapide si arme cu raza crescuta de actiune.

Testoasele de desert traiesc circa 100 de ani si cantaresc in jur de 6 kilograme. Acestea au fost deja afectate de urbanizare, boli si diversi pradatori. Transferul lor, care a inceput zilele trecute, este un proces foarte complex si va dura cel putin doua saptamani. Doua asociatii ecologiste au anuntat ca vor da in judecata baza militara. Acestea arata ca noul habitat al testoaselor este amenintat de existenta unei aglomerate autostrazi interstatale si de gunoaiele aruncate ilegal in zona.

Sursa: Adevarul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *