“Abatorul padurilor” Schweighofer de la Reci a primit autorizatie de mediu de la APM Covasna. Reactie dura a organizatiilor civice

Comisia de Analiza Tehnica din cadrul Agentiei de Protectie a MediuluI Covasna (APM), din care fac parte si reprezentanti de la Garda de Mediu, Directia de Sanatate Publica, Sistemul de Gospodarire a Apelor, Inspectoratul Teritorial de Munca, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta, Consiliul Judetean Covasna si Directia Sanitara veterinara Covasna, a luat decizia de emitere a autorizatiei de mediu pentru cea mai noua fabrica a concernului austriac Holzindustrie Schweighofer.

Decizia va fi publicata pe site-ul oficial APM Covasna, iar in termen de 15 zile vor putea fi inregistrate eventuale contestatii. ONG-urile de mediu au pornit propria lupta cu „abatorul padurilor“, existand pe rol procese impotriva institutiilor care au participat la avizarea fabricii de la Reci.

Explicatiile sefului APM Covasna

In ciuda opozitiei venite din partea societatii civile, directorul APM Covasna sustine ca institutia sa a respectat litera legii, in aceasta decizie de emitere a autorizatiei fabrica de la Reci. „Noi am judecat dupa lege, am parcurs toate etapele procedurale. Ca legea e buna sau e rea, asta nu e treaba noastra“, a declarat Gheorghe Neagu, seful APM Covasna.

„Fabrica de la Reci e o fabrica de prelucrare si rindeluire, nu are legatura cu defrisarile de padure. Padurea nu se pazeste la poarta fabricii, se pazeste la poalele padurii, acolo unde intra hotul cu toporul si iese cu caruta de lemne”, a mai spus Neagu.

Fabrica de la Reci este cea de a cincea a investitorului austriac Holzindustrie Schweighofer, in Romania, dupa cele de la Sebes, Siret, Radauti si Comanesti .

Societatea civila contesta decizia Agentiei de Protectie a Mediului

Construirea noii fabrici din judetul Covasna, care se intinde pe mai multe zeci de hectare, a provocat revolta in randul societatii civile. ONG-urile de mediu au declarat in repetate randuri ca aceasta fabrica va afecta mediul inconjuratori – inclusiv Rezervatia naturala „Mestecanisul“ de la Reci, ca va distruge padurile din judet si va falimenta micii intreprinzatori din industria lemnului.

„Daca fabrica de cherestea de la Reci intra in functiune, cei 800.000 metri cubi de brazi prelucrati vor provoca taierea a aproximativ 2.971 hectare de padure in fiecare an”, a afirmat Toro Attila, unul dintre liderii miscarii ecologiste din Sfantu Gheorghe.

“Decizia APM CV (condusa de o persoana vadit incompetenta si lipsita de un minim de etica profesionala), decizie ce este implicit si a Garzii de Mediu, a MM, a CJ Covasna dovedeste inca o data ca autoritatile publice, politicienii si procesatorii primari de lemn constituie (impreuna cu furnizorii corupti) ceea ce numim “mafia lemnului”. Acest consortiu informal nu tine cont de legi, directive europene, mediu, adevar, societatea pe ansamblu, ci urmareste doar interes ilegitim de imbogatire si mentinere la putere al membrilor sai. In situatii de criza, din motive de imagine, autoritatile publice mimeaza, pe moment, lupta impotriva mafiei din care ele insele fac parte, dar atunci cand vine vorba de interesele materiale, ele se “redreseaza” urgent si presteaza din nou in interesul marilor procesatori care ne distrug padurile si industria de prelucrare a lemnului”, mai spune Toro.

Fabrica de la Reci, un “proiect Rosia Montana” din domeniul lemnului

Hans Hedrich, reprezentant al Asociatiei Neuer Weg, a avut o reactie dura dupa decizia controversata a APM Covasna. Redam mai jos punctul sau de vedere:

“Ilegalitatile comise la aprobarea proiectului de la Reci sunt atat de multe incat este greu sa le enumeri instantaneu. Iata doar cateva:

1. incalcarea legislatiei de urbanism prin omiterea participarii publice la aprobarea PUZ
2. incalcarea legislatiei de constructii in 12 cazuri (conform expertiza extrajudiciara)
3. incalcarea directivei CE privind evaluarea impactului asupra mediului (EIA si SEA) prin omiterea mentionarii centralei de cogenerare de 60MW in proiect
4. punerea in functiune a fabricii fara autorizatie integrata de mediu, autorizatie de functionare
5. punerea in functiune a echipamentelor electronice de masurare a lemnului rotund, fara inregistrarea, aprobarea si verificarea metrologica a acestora (la BRML)
6. mintirea publicului si a autoritatilor cu privire la capacitatea reala instalatiillor de debitare si rindeluire (pana la 2 milioane mc/an in loc de 0,8 milioane, declarate oficial)

Concluzionam ca proiectul HS de la Reci este un fel de “proiect Rosia Montana”, din domeniul lemnului. Chiar daca pare, pana in prezent, a fi mai de succes in procesul de aprobare decat cel din Muntii Apuseni, credem totusi ca, intr-un final, va avea aceeasi soarta. Ori moare proeictul HS de la Reci, ori moare statul de drept in Romania”.

„Din cate stiu eu, directorul APM Covasna oricum s-a antepronuntat atunci cand a declarat ca indiferent de opinia publica si de alte contesatii, ei vor emite autorizatia. Inca nu am vazut intreaga documentatie pentru a sti daca urmeaza sau nu o contestatie la decizia APM Covasna. Cert este ca fabrica de la Reci a fost facuta fara evaluarea impactului asupra mediului. Aceasta evaluare nu era obligatorie, este adevarat. Insa in conditiile in care vorbim si despre existenta unei centrale in cogenerare – cu o instalatie de 60 Mw si una de 10 Mw, ar trebui facuta o astfel de evaluare“, a declarat Catalina Radulescu, avocat la Bankwatch Romania.

ONG-urile reamintesc, de asemenea, despre nereguli in autorizatia de constructie si proiectul tehnic aferente investitiei de la Reci , dar si in PUZ, tinand cont ca este vorba despre o locatie ce include si zone de rezervatie naturala. „Exista multe efecte distructive indirecte care nu au fost luate in calcul. Numai daca ne gandim la ce efecte vor produce acele camionale cu lemn care vor alimenta fabrica si care vor trece prin zonele de rezervatie, nu este in regula“, a mai spus Catalina Radulescu.

Stopati de doua ori de ecologisti

Operationalizarea de catre Schweighofer a fabricii de la Reci vine in contextul aparitiei unor investigatii jurnalistice preluate inclusiv de presa internationala privitoare la practicile de achizitionare a lemnului taiat ilegal de catre companie, la sustinerea politica de care s-a bucurat compania incepand cu anul 2002 (Guvernul Nastase) si pana acum, precum si pe fondul mobilizarii la proteste in zeci de orase din Romania si diaspora.

La inceputul lunii trecute, Asociatia Bankwatch Romania (BUcuresti) si Asociatia Neuer Weg (Fagaras, jud. Brasov) au sesizat Corpul de Control al primului ministru legat de deschiderea fabricii de la Reci.

Drept rezultat, Fabrica Holzindustrie Schweighofer SRL de la Reci si-a suspendat activitatea. Acest lucru a fost constatat in teren, in 25 mai, de reprezentantii Asociatiei Neur Weg. A fost a doua victorie a societatii civile, dupa ce in 2013 ecologistii au reusit sa stopeze, pentru cateva luni, constructia acestei fabrici.

Constructia “abatorului de lemn” de la Reci a inceput in 2013, fara ca investitorul sa aiba toate avizele si autorizatiile necesare. Fabrica Holzindustrie Schweighofer de la Reci este un proiect care a starnit de la inceput multe controverse, fiind grevat, dupa cum spun ecologistii, de “nenumarate ilegalitati flagrante, unele de natura penala, de incalcari ale legislatiei romanesti si ale unor directive europene”.

Autor: Mihaela Parghel | Romania Curata

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *